miercuri, 26 iulie 2017

Frustrări istorice

Citesc de ceva timp o carte de istorie extrem de interesantă, Europe A History de Norman Davis.

Această istorie se centrează pe Apusul Europei cum şi este normal, pentru că acolo apar primele state şi imperii ce vor marca fundamental istoria europeană şi a întregii lumi.

Am ajuns la perioada iluminismului şi citesc şi despre ce se întâmplă în centrul şi răsăritul Europei. 

Norman Davis are puternice legături cu Polonia, a scris istorii ale Poloniei şi această ţară are un loc privilegiat în această istorie. Într-un fel este normal, Polonia  a fost un mare regat în Estul Europei, până la apariţia şi dezvoltarea Rusiei Moscovite.

Cum am mai spus românii apar sporadic în această carte.  
Iată că am ajuns în epoca Iluminismului a Împărătesei Maria Terezia şi fiului său Iosif al II-lea. Istoricul Davis povesteşte despre frustrările maghiarimii, pentru că Iosif proclamă limba germană ca limba administraţiei Imperiului Habsburgic. Asta declanşează apariţia conştiinţei naţionale la unguri, dar în acelaşi timp şi a altor popoare supuse Regatului Ungariei medievale, slovaci, croaţi, evrei.

Davis uită, nu ştiu de ce? să arate că cea mai importantă minoritate din  părţile fostului Regat al Ungariei, adică românii sunt neglijaţi ca trezire a sentimentului naţional care se manifestă pregnant în secolul XIX.
Păi dacă neglijezi răscoala socială şi cu caracter naţional a moţilor din Apuseni a lui Horea, Cloşca şi Crişan, Şcoala Ardeleană, produs a uniatismului catolic românesc de la 1700, ulterior celui ucrainean, care a trezit sentimentele naţionale româneşti materializate în Supplex Libellus Valachorum istoricul neglijează un eveniment istoric important şi fundamental pentru români.
Completat apoi de Răscoala lui Tudor din Ţara Românească, Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859 şi finalmente Întregirea din 1918 pe care o vom aniversa la anul un centenar sunt evenimente fundamentale în Europa de Est şi Balcani.
După 1918 apare în perioada interbelică România Mare care cuprinde toate provinciile istorice româneşti. Suntem o ţară nouă comparativ cu altele. România nu a existat în medievalitate ca Bulgaria sau Serbia, sau Regatul Ungariei, dar după 1918 suntem cea mai importantă ţară din acest areal geografic.
Existăm în continuare aproape în frontierele istorice, cu excepţia celor din Est, comparativ cu Iugoslavia care nu a fost în stare să creeze sentimentul naţional unitar de care dau dovadă românii. 

Probabil asta generează mari frustrări mai ales în Ungaria, unde primul ei ministru se plimbă ca vodă prin lobodă în România, dovadă cea mai elocventă că ceea ce debitează anacronicii naţionalităţi unguri este o imbecilitate. 


Chiar dacă eu mă simt frustrat, realitatea României de azi nu poate decât să bucure pe cei care gândesc şi cred româneşte.

vineri, 21 iulie 2017

Cu Manolescu şi Toader Palologu despre trecut şi prezent



Toader Paleologu
Manolescu la Realitatea tv

Aseară am urmărit o iniţiativă salutară a lui Rareş Bogdan la Realitatea TV: prezenţa unor intelectuali  şi scriitor de mare prestigiu. Erau prezenţi Nicolae Manolescu, Alex Ştefănescu, Răzvan Voncu şi Iulian Chifu. A fost o emisiune reconfortantă de educaţie patriotică. Pentru că din păcate la televizor inclusiv la emisiunile lui Rareş Bogdan sunt invitaţi tot felul de părerişti cărora le lipseşte prestigiul, inclusiv cel intelectual. 

Pledoaria lui Nicolae Manolescu a fost pentru educaţia patriotică superioară, fără patetisme şi idei anacronice cum la un moment dat pornise Alex Ştefănescu. Am aflat că Uniunea Scriitorilor are program de sărbătorire a Centenarului din 2018. Pentru că, dacă Guvernul de azi de întristează prin prezenţa unor nulităţi pe post de miniştri inclusiv iniţiativa Centenarului este lăsată de izbelişte. 

Am aflat cu surprindere că în Programul PSD era inclusă şi o agendă foarte reuşită privind Centenarul din 2018. Printre altele era şi iniţiativa unui monument dedicat Regelui Ferdinad Întregitorul, care lipseşte! Autorul era decentul fost Ministru al Culturii Ionuţ Vulpescu. Dar normal a fost înlocuit în noul guvern pentru că avea probleme cu acolita lui Dragnea, primăriţa bună doar de gură.

Dacă astfel de iniţiative ar fi realizate Centenarul ar fi sărbătorit cum se cuvine.

Şcoala de vară Experimentul Piteşti

Alin Mureşan şi Toader Paleologu
Noroc că mai iau ziarul local Argeşul care a prezentat iniţiativa lui Alin Mureşan de la IICCMER cu Şcoala de Vară Experimentul Piteşti de Exterminare şi faptul că la clubul HUSH va fi prezent ca invitat şi Toader Paleologu.

A fost un dialog între Alin Mureşan şi Toader Paleologu privind această iniţiativă teribilă fără precedent în lumea comunistă. Pe lângă distrugerea elitelor româneşti în puşcăriile comuniste şi acest experimenta a arătat că se urmărea şi eliminarea viitoarelor elite, pentru că victimele torturilor din închisoarea Piteşti era studenţi şi liceeni de elită. Că predominau legionari, dar cum spunea şi Paleologu aceştia erau în primul rând tineri care se alătură mişcării după 1945 şi instaurareea comunismului la noi în ţară. 
Andrei Fântână

Paleologu nu s-a ferit să amintească episodul slăbiciunii tatălui său Conu' Alecu de a semna angajamentul cu scelerata securitate. El aminteşte ceea ce spunea scriitoarea Ioana Orlea (Cantacuzino) care a intrat la puşcărie ca elevă despre Experimentul Piteşti: "Noi am suferit bătăi şi torturi normale, pe când la Piteşti totul a fost anormal". Acolo mintea bolnavă a lui Ţurcanu ghidonat de enkavediştii care conducea securitatea Nicolschi şi Pantiuşa au creat un experiment de tortură satanic.
Cum satanic a fost şi comunismul faţă de creştinism. 

Am avut ocazia să-l ascultăm şi pe Andrei Fântână, de la formaţia Robin and the Backstabbers, fiul lui Constantin Fântână, victimă a torturilor de la Piteşti. Tatăl un om deosebit căruia i s-a spălat creierul şi eliberat l-a chestionat pe tatăl lui ce a făcut pentru reuşita comunismului, ca apoi să-şi revină, să facă studii superioare şi să-i povestească fiului experienţele nefericite abia după 89. În comparaţie cu Toader care ştia de mic de experienţa concentraţionară a tatălui său.
Experimentul sinistru a avut consecinţa şi de genera biografii precum a părintelui Calciu, un opozant exemplar al comunismului, unul din sfinţii prigoanei bisericii.

Cu multă dreptate spunea Paleologu tragediile trăite de aceşti oameni nu pot fi comentate decât de cei care au suferit, nu de tot fel de jurnaliştii care nu ştiu nimic despre aceste vremuri. 

În context s-a discutat şi despre legea de interzicere a propagandei fasciste şi antisemite, copie proastă a unei legi franceze iniţiate de un comunist! Paleologu a votat contra legii pentru că a citit-o şi ştia că este proastă, chiar dacă nu-l afecta pe tatăl său care a fost printre puţinii tineri din epoca care a respins ideile legionare! De fapt de aceeaşi părere era şi Nicolae Manolescu la Realitatea tv. 
Legea aceasta a deschis cutia Pandorei şi victimele comunismului sunt acum din nou blamate!

În final am sta de vorbă cu domnul Toader Paleologu împreună cu Radu Vişinescu cu care am împărţit prietenia tatăl său, Conu Alecu!
 
Cu Dr. Vişinescu, Toader Paleologu şi cu mine

Este reconfortant, subliniez încă odată să se discute probleme sensibile ale istoriei noastre recente sunt discutate de personalităţi responsabile şi cu mare prestigiu intelectual.