miercuri, 17 ianuarie 2018

Viorica Dăncilă, sau mai bine din nou Cioloş?

Nominalizarea doamnei Viorica Dăncilă ca prim ministru al României a stârnit proteste şi dezamăgire imensă între suporterii fervenţi ai preşedintelui Iohannis şi al protestatarilor din Piaţa Victoriei. 

Aceştia se aşteptau la o altă soluţie, una  care să sfideze PSD şi să numească pe altcineva. 
De exemplu să-l re-numească pe Dacian Cioloş.

Ar fi posibil ca un premier de tipul Dacian  Cioloş să devină prim ministru al României?

Păi primul argument l-a dat chiar, preşedintele Iohannis, este aritmetica. Aritmetica este clară, PSD are  o majoritate parlamentară clară, fără dubii. Această majoritate s-a exprimat şi în CEx PSD, Tudose care părea o alternativă mai acceptabilă, a fost zdrobit de majoritatea mişeilor, care fără nicio remuşcare l-au părăsit şi l-au aruncat la gunoi.
PSD se află într-o fază atât de rea şi josnică în care doar un optimist poate spune că se poate şi mai rău!  

Aşa că ce putea face Iohannis? 
Să nu o numească pe doamna Dăncilă?
Să numească pe altcineva de tipul lui Cioloş?

Ei bine, ştim ce a însemnat din punct de vedere politic guvernarea Cioloş. Din punct de vedere politic asta a fost un dezastru pentru PNL, partidul lui Iohannis.
Chiar dacă pentru cei care îl apreciau pe Cioloş că a guvernat bine, prudent, normal, anul său de guvernare a fost permanent atacat nu pe reţelele de socializare, ci pe cele două posturi care fac reclamă PSD, A3 şi România tv, care au creat senzaţia unei proaste guvernări.  

Şi rezultatul a fost că la vot au fost suporterii acestor posturi şi nu cei de pe reţelele de socializare, care nu au venit să voteze. A contat şi indecizia lui Cioloş care a  refuzat să susţină PNL şi le-a afectat rezultatul electoral. 
Dacă ar fi fost mai bine sfătuit Iohannis ar fi trebuit să numească în 2016 în continuare un guvern PSD care s-ar fi consumat şi ar fi pierdut alegerile după momentul de emoţie din  noiembrie 2015. 
Şi aşa PSD a  realizat cel mai bun rezultat electoral 1990 încoace!

Se invocă experienţa preşedintelui Băsescu. Acum să analizăm!
Băsescu a avut de a face cu majorităţi fluide. În acea vreme mai erau parlamentari cu conştiinţă care au schimbat majorităţile. Iar când majoritatea a devenit clară, Băsescu l-a numit fără remuşcări prim ministru pe Victor Ponta.  

Analiza amicului Iulian Ţ. spunea clar că, dacă Iohannis ar fi înfruntat PSD şi ar fi numit alt prim ministru din afara majorităţii parlamentare, ar fi fost suspendat, Tăriceanu ar fi preluat preşedinţia României, ar fi numit guvernul lui Dragnea, cu madam Dăncilă, ar fi promulgat fără rezerve legile scelerate ale justiţiei. Iohannis ar fi revenit după referendum şi situaţia nu ar mai fi putut fi schimbată.

Deci atenţie! Singura speranţă de care ne putem agăţa este ca preşedintele Iohannis să refuze promulgarea acestor legi ale justiţiei, chiar dacă CCR le-ar agrea, fără consultarea Comisiei de la Veneţia.


Deci atunci este testul adevărat al preşedintelui Iohannis!

luni, 15 ianuarie 2018

Mitologii maghiare

Observ că concetăţenii noştri maghiari se agită în anul Centenarului.
După o declaraţie nefericită şi interpretabilă a primului ministru Tudose maghiarimea a luat foc. Când la Budapesta s-a explicat că este doar o traducere greşită se uită că mereu când declaraţiile iredentiste maghiare se produceau în media ungurii noştri se scuzau pentru traducere greşită.

Dar de ce declaraţia lui Tudose?
Pentru că Kelemen Hunor are ordin de la Viktor Orban să ne strice sărbătoarea. Aşa că cele trei partide maghiare din Ardeal au dat o declaraţie comună privind autonomia secuimii şi autonomisme în ceea ce ei numesc Partium, adică Crişana.

Autonomie pentru liderii maghiari înseamnă maghiarizare totală a zonelor, cum au şi făcut în epoca dualistă, sau cum au făcut comuniştii maghiari autohtoni după 1945 în aşa zisul Partium, maghiarizând pe şvabii din zonă, care de abia după 1989 s-au trezit că sunt germani.

Iată că de curând au sărbătorit 450 de ani de la Dieta de la Turda în care s-a proclamat libertatea religioasă, în contextul apariţiei mai multor culte protestante, luteranismul săsesc, calvinismul şi biserica unitariană la maghiari şi secui, dar şi catolicismul unor dintre unguri. La Dieta de la Turda din 1568 care prevestea Pacea westfalică din 1648 privind libertatea practicării religiei, o singură religie nu era luată în considerare a majorităţii româneşti, adică ortodoxia, care nu era receptă!
Păcat, măcar acum în urma acestei aniversări nu am auzit regrete privind această excepţie nefericită.

Şi acum activul Kelemen Hunor vrea să sărbătorească 1000 de ani de Ungaria şi 100 de ani de România pentru maghiarii din Transilvania. 

Numai că el comite o eroare istorică! 
Este adevărat că Ardealul a intrat în componenţa Ungariei din secolul X. De la anul 1000 Regatul Ungariei avea Ardealul ca o entitate autonomă, ca Principatul Transilvaniei, condus de un voievod-principe.

După 1526 la dezastrul de la Mohacs, Regatul Ungariei dispare, Ungaria Centrală, Banatul, Partium devin paşalâcuri otomane, Ungaria de vest intră în componenţa Imperiului Habsburgic.
Transilvania devine principat autonom tributar Imperiului Otoman,  ca şi principatele dunărene, Valahia şi Moldova.
De abia la 1700, Austria prin Eugeniu de Savoia eliberează toate aceste teritorii de sub turci şi intră sub stăpânirea Austriei. Ca să restrângă puterea grofilor maghiari, Austria favorizează apariţia Bisericii Unite Greco Catolice, care prin Şcoala Ardeleană, retrezeşte ideea unităţii româneşti şi a afirmării sale naţionale. 

De abia în 1867 prin formarea Imperiului Dualist Austro-Ungaria, Ungaria desfiinţează autonomia Transilvaniei, aceasta devenind parte integrantă a Ungariei în imperiu pentru 51 de ani. 

Deci dacă facem acum o mică socoteală reiese că Transilvania şi implicit ungurii trăitori aici au stat sub regimului Regatului Ungariei timp cam de 650 de ani. 


Este totuşi o diferenţă!