joi, 28 februarie 2013

Jazz oltenesc la Filarmonică


Astă seară am avut o mare plăcere! Am fost martor la un concert de jazz! Jazz venit din Oltenia, de la Craiova! Sufletul formaţiei Symphonic Jazz Project este saxofonistul Bogdan Uţă! Şi temerile transmise de un neinformat au fost spulberate de această orchestră s-au cântat în majoritate covârşitoare standarde celebre de jazz. Domnişoara Irina Pelin a asigurat partea vocală a unei orchestre care avea pe concert maestrul orchestrei Oltenia la vioara I, vioara a II, violă, violoncel şi chitară bas. Exista secţia ritmică şi clapele. Mi-au plăcut în special  swingul In the Mood a lui Glen Miller pe care o ascult la Classic Jazz - Sky FM. Apoi mi-a plăcut că am ascultat Nat King Cole, Frank Sinatra, Louis Armstrong, ritmurile latino, Tequilla. Nostalgia vremurile interbelice refăcută meseriaş în comisarii lui Nicolaescu ne-a oferită interpretarea Zarazei şi s-a terminat cu nostalgia valsului rus din Ocie Ciornyie!
Lumea s-a simţit bine simţeam la clasicele swinguri cu cei mai seniori bat ritmul! 
Am trăit o seară muzicală plăcută!
Bogdan Uţă şi cu mine


De ce suntem noi românii altfel!


Ca de obicei citesc Dilema veche joi, acum pe naveta de Bucureşti. Dilema veche de final de lună, împreună cu Dilemateca dezbate cartea lui Boia: "De ce este România altfel"!
Luări de cuvânt interesante, este combătut Ghinea, replici ale lui Boia, care susţine că titlul este al lui şi că el este responsabil pentru ce a scris, nu Liiceanu sau Humanitas.
Ghinea are şi el dreptate când spune că în ţările astea noi de la Ucraina şi Republica Moldova până la Balcanii de Vest problemele sunt aceleaşi, toţi se simt altfel!
Ştiu că toţi sunt supăraţi, ăia dintr-o parte a presei cu intelectualii aferenţi, pe Boia că nu a criticat loviluţia binomului Ponta Antonescu....
Oricum discuţia a fost interesantă şi cel mai interesant a fost ce a spus Lucian Boia!
Când te compari cu cineva, musai este să te compari cu Europa Occidentală! Dar cum am mai spus, ne comparăm cu burghezia franceză, care avea un cuvânt de spus de acum 700 de ani, cu administraţia engleză, sau mai bine zis britanică, care a avut nevoie de 200 de ani pentru a fi în stare să civilizeze lumea nouă, sau cu o altă administraţie exemplară, cea habsburgică ale cărei efecte benefice le constatăm în Ardeal şi Bucovina.
Unde are foarte mare dreptate sunt repercusiunile  teribile ale comunismului în România. O întreagă elită a dispărut în puşcăriile comuniste, sau şi-a luat lumea în cap! Am avut onoarea să cunosc unul din ultimii boieri, pe Conu' Alecu Paleologu, nu atât prin descendenţă ilustră, cât prin educaţie şi comportament, îl admir pe Neagu Djuvara şi-l detest pe Bălăceanu Stolnici, de departe cel mai ilustru descendent al uneia din cele mei vechi familii boiereşti. Intelectualitatea şi elita interbelică au dispărut pe la Sighet, Aiud, Gherla sau Canal, iar supravieţuitorii şi cei care făceau parte din această elită nu mai sunt azi în România. D'aia are dreptate Djuvara că s-a micşorat procentul celor cu numele cu terminaţia ...escu, terminaţie boierească preluată de toată noua burghezie, din care s-au dezvoltat elitele intelectuale şi intreprinzătorii români. Romancierul Petru Popescu, în tinereţea mea studenţească mi-a dat un interviu şi mi-a spus că este a la opta generaţie de bucureşteni, dar azi trăieşte în California!
Lucian Boia subliniază în luarea sa de cuvânt ce efect devastator comunismul pentru România!
Pe de altă parte omul recent al lui Patapievici abundă acum!
Dacă te uiţi la intelectualii exemplari ai României de azi, Liiceanu a avut bunic un oltean intreprinzător ieşit dintre ţărani, în Parlament probabil că doar Dinu C Giurescu este la a treia generaţie de istorici, străbunicul fiind ţăran din Starchiojd, Prahova, tatăl lui Dumitru Mociorniţă, marele industriaş era fiu de ţărani din Băicoi cu sondă, care a permis să dea copiilor educaţie de excepţie. Revin şi spun că măcar lucrul ăsta l-a dat comunismul, acces neîngrădit la educaţie, ce acum proliferează de oameni recenţi, care mă porcăie pe forumuri!

Dimineaţă când m-am dus să-mi iau cafeaua de la Starbucks şi am văzut o scenă care mi-a plăcut taaare mult! În mallul AFI, pe patinoarul din centru, o puştoaică foarte drăgălaşă şi talentată se antrena, supervizată de antrenor şi bunici, mica patinatoare exersa saltul cu dublu Tulup sau cum s-o mai chema! Uite că mallul ăsta este bun  şi pentru sport!

Gigi Simion, amicul meu de la Politehnică mi-a adus o veste foarte interesantă, majoritatea covârşitoare a statelor americane din SUA renunţă la scris, tastele sunt la putere, stiloul meu devine un obiect antic! Şi când te gândeşti că noi mai făceam caligrafie, iar actele de pe vremea lui Caragiale le produceau copişti (Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu) cu talent la scris frumos. Tata, care n-avea multă şcoală avea un scris caligrafic, aşa se învăţa acum aproape 100 de ani!

Antena 3, singură a prezentat în direct de la Peleş decorarea de către Casa Regală a României a lui Victor Rebengiuc şi a  lui Raed Arafat! Ce revanşă, tocmai zona cea mai republican kripto-comunistă a devenit foarte monarhistă, iar martorii se scaldă în abjecţia republicanismului de port!

Eram în autobuzul de revenirea la Piteşti şi mă conversam cu cineva la telefon pe bază de actualităţi. După ce am terminat vecina, o femeie simplă în vârstă  m-a interpelat, auzindu-mi discuţia, dacă ăştia or fi în stare să ne dea pensii şi salarii?
Am mormăit ceva, dar femeia era mulţumită că a văzut că şi alţii sunt preocupaţi. Ceea ce denotă că oamenii simpli, acuzaţi de unii ciocoi recenţi că nu înţeleg nimic din realitatea politică sunt de fapt extrem de conştienţi şi responsabili.

Sunt pe un sait de filme clasice şi am început să revăd filme cu Jean Paul Belmondo din anii 70-80 în rol de poliţist. Şi am nostalgia filmelor lui Nicolaescu cu comisari interbelici care îmi reamintesc aceste filme franţuzeşti, şi oricât de criticat regizorul erau meseriaşe, originale şi cu decorurile extraordinare ale lui Boruzescu!

P.S. La întrebarea pusă la doi distinşi istorici cu apartenenţe  liberale ce părere au despre cartea lui Boia mi-au răspuns că nu au citit-o şi oricum Lucian Boia scrie cam mult!!!!

miercuri, 27 februarie 2013

Criminali la volan


Trebuie făcut ceva! Am să discut cu parlamentarii de Argeş să se abordeze lege circulaţiei cu amenzi foarte mari ca să-i facă să le fie frică să nu respecte legea! Am înţeles că în Ungaria a devenit foarte strict şi accidentele s-au redus la nivele de prin anii '70! Nu se poate ca un criminal cum este Huidu să omoare trei oameni şi să nu facă un minut de puşcărie, imbecilul taximetrist care l-a omorât pe socru'meu n-a păţit nimic!
Se pare că sunt sub semnul unui blestem! Maşinile mă urmăresc şi şoferii vor să mă omoare! Traversam zona de la ieşirea din Parcul Ştrand şi am ajuns la şoseaua dinspre oraş spre blocurile de pe Râurilor. De obicei sunt atent pentru că acolo se circulă în viteză. A oprit la trecerea de pietoni un Volkswagen şi m-am angajat în traversare. Din spatele maşinii oprite a apărut un Mercedes wagon care la-a ocolit şi a trecut peste   trecere! Norocul meu este că eram încă în faţa maşinii oprite că eram lovit de dobitocul merţanez. Din direcţia contrară spre Universitatea Piteşti venea un BMW care s-a oprit şi el şi pasagerii au început să-l înjure pe cretinul care făcuse manevra criminală, care putea să producă o ciocnire frontală. Toate maşinile se opriseră şi dobitocul criminal un tip de vârsta mea cu cioc alb coborâse să-l muştruluiască pe şoferul din Volkswagen că de ce a oprit. Tot incidentul stătea sub semnul apostrofărilor şi înjurăturilor. Un martor m-a întrebat de ce nu iau un bolovan să-i sparg geamurile dobitocului criminal.
Aceşti indivizi nu primesc permis de conducere ci dreptul să omoare pe alţii!
Un amic căruia i-am relatat incidentul m-a sfătuit să trec peste locuri nepermise, acolo sunt eu mult mai atent!

Pentru cei care sperau să scăpăm în uitare şi memorii, Băsescu ne ameninţă că rămâne în politică, după ce n-o să mai fie preşedinte. Mulţi ca mine speră să-l vadă la puşcărie, cum ar merita, lucru de care se teme! Cred că-şi face curaj!

Statutul parlamentarilor este neconstituţional, aşa a decis CCR! Foarte bine să fie într-o situaţie normală, fără excepţii, la fel şi indivizii de la CCR care ar trebui să ne lase, sunt anacronici şi ar trebui să plece la o pensie normală. Este cea mai mare obrăznicie pensia magistraţilor, militarii sunt în serviciu comandat şi au un regim special, magistraţii nu suferă de nimic şi nu-i obligă nimeni să fie magistraţi, nu suportă niciun pericol!


Precizări de la Stambul


Avem o veche hibă: pâra! Secolele când totul se decidea la românii din Principate doar la Stambul a amplificat acest semn al netrebniciei româneşti! Boierii pârau pe domni la Stambul, la vizir că sultanul era ocupat la Harem! Domnii, dacă scăpau de satârul otoman se răzbunau la rândul lor pe boieri şi-i scurtau de cap. Este povestea urâtă din vremea prosperă a Brâncoveanului cu Cantacuzinii. Pâra a dispărut când boierii au descoperit patriotismul şi mândria naţională în secolul XIX. Pâra au mai cultivat-o şi mahării comunişti instalaţi de tancurile ruseşti îşi reglau lupta pentru putere în PMR prin pâri la Moscova lui Stalin.
După '89 idealurile noii Românii au uitat pâra, era voinţa naţională de revenire în Europa şi toţi au militat pentru revenirea în Europa valorilor occidentale.
Acum ne aflăm în cea mai jenantă perioadă a pârii, pâra la Bruxelles şi aiurea care face praf şi pulbere interesele României.
De obiceiul pârii n-au scăpat nimeni, nici în primăvara trecută USL, prin conferinţa organizată la Bruxelles în vremea vehementelor proteste din Piaţa Universităţii, cu ăia puţini dar ai dracu' care l-au dat jos pe Boc! Asta arată că nici Ponta, nici Antonescu nu prea au avut presimţirea că Boc şi puterea lui Băsescu se va face curând praf!
Cea mai descreierată şi jenantă pâră s-a produs astă vară! A fost un concurs stupid şi jenant de a da cu pâra oriunde şi oricând. Ca şi cum acum ar fi lipsit internetul, când ambasade şi jurnalişti se pot uşor documenta. Din acest motiv condamn fără ezitare acţiunea absolut contrară intereselor româneşti de a pune România la Parlamentul European  de vocala Monica Macovei! Când gravul şi adevăratul atentat la adresa democraţiei ungureşti prin legea presei a lui Viktor Orban s-a dezbătut la PE, iniţiativa nu a fost ungurească! Ar îndrăzni Barosso să facă to do list pentru unguri sau polonezi? Şi Orban profită din plin de apartenenţa la popularii europeni şi-şi bate joc de democraţia din Ungaria!
Ce bine spunea marele nostru politolog şi expert de caractere, I.L. Caragiale:" Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători"!
Spre stupoarea tuturor un trădător al interesului naţional este în primul rând preşedintele României Traian Băsescu! Din motive strict personale şi partizane se bucură de orice insucces al României, sau mai rău se zbate ca România să fie blamată. Am ajuns vinovaţii de serviciu ai UE şi Europei şi Traian Băsescu nu scoate niciun cuvânt! Ieşirea de astă seară a fost absolut penibilă, amicul Mircea P. spunea cu îndreptăţire că este disperat, pentru că-n CSM, ultima lui redută au fost expulzaţi locotenenţii credincioşi Danileţ şi Alina Ghica.
În timp ce Antonescu caută sprijin la liberalii olandezi care sunt la putere, Ponta discută cu prim ministrul  Danemarcei pentru admiterea în Schengen, domnul Băsescu se ocupă de acele condiţionări sau piedici pentru blocarea admiterii României. Mi-a plăcut că Ponta n-a căzut în capcana disputei, a zis că pur şi simplu are treabă, iar domnul Băsescu imparţial ca tot românul ajuns preşedinte face lobby pentru favoriţii lui din PDL! La conferinţa de presă de la aeroport am auzit că pe Ponta îl întrebau doar ziariste, probabil tinerele. Mă întreb şi îngrijorez, oare doar astfel de jurnalişti, cam fără experienţă fac agenda presei româneşti?

Azi am fost la o farmacie, era plină, suntem bolnavi, nu ştiu de ce boală, aş dori să ne vindecăm de pâră fără să luam hapuri!

Azi m-am plimbat în noul parc din Zăvoi, în stânga podului peste Argeş din Viilor. Are 24 de hectare, este imens şi va fi un loc frumos de relaxare!

Azi mă bucur că Real Madrid s-a calificat în finala Cupei Regelui Spaniei într-un El Classico cu Barcelona, 3-1!!!!

luni, 25 februarie 2013

Jurnal de Oscar


Am petrecut o noapte albă ca să urmăresc în direct Oscarurile de la Hollywood. Spectacolul merită pentru bunul gust, strălucirea glamour a spectacolului. Mă oftic că nu înţeleg bancurile, care sunt ori prea a subtile pentru mine, ori nu am timp să mă prind, în rest se foloseşte o engleză cultivată şi accesibilă.
A fost o întrecere a unor filme patriotice americane! Ştiu că unii, mai ales de la noi, nu dau doi bani pe patriotism, dar la americani este o marfă încă extrem de vandabilă.
De fapt, filmul care ar fi trebuit să ia premiul este Zero Dark Thirty (văd că deja pe IMDB-ul meu s-a dat numele românesc al filmului). Este filmul excelent al lui Katherine Bigelow despre vânătoarea după Bin Laden.
Filmul ăsta este respins de anumite cercuri iubitoare de corectitudini politice şi de ipocriţii care sunt revoltaţi că filmul surprinde tortura la care sunt supuşi prizonierii atentatori şi terorişti. 
Nici filmul premiat Argo nu scapă de astfel de critici. Acolo se spune că iranienii nu sunt corect reprezentaţi, ca şi cum la luarea de ostateci din Ambasada SUA în 1979 ar fi participat nişte paşnici trecători, revoltaţi de lipsa de bun simţ a americanilor, care i-au rugat pe prizonieri să facă ei praf ambasada, iar teritoriul acesteia era loc de promenadă!
Detest manifestările de ură ale unor musulmani dezlănţuiţi şi răzbunători manipulaţi de ticăloşi care nu au nicio legătură cu Islamul! Revoluţiile se fac cu mase critice de protestatari, în ţări cum sunt cele arabe, musulmane a fost nevoie de mase imense. Prăbuşirea comunismului a antrenat pe străzi foarte multă lume. Piaţa Universităţii 1990 nu a rezultat într-o masă critică în stare să prăbuşească regimul Iliescu, versiunea din 2012 mai redusă numeric, dar repetată prin mai toate oraşele României a prăbuşit guvernele Boc şi  MRU, prin faptul că s-au repercutat în aritmetica parlamentară; atunci s-au prăbuşit atotputernicia autistă a PDL şi aroganţa dispreţuitoare a lui Băsescu!
Argo este filmul despre  cum este bun Holywoodul pentru păcălirea sinistrei Gărzi Revoluţionare pentru a face scăpaţi nişte americani refugiaţi pe post de canadieni la Ambasada Canadei, care nu fusese luată ostatecă!
Vorbind de Iran, am văzut câteva filme iraniene cu adevărat excepţionale, dar aceşti regizori sunt detestaţi de establishmentul molahilor, care vor să menţină Iranul în Evul Mediu! Un Ev Mediu cu arme nucleare! Filmele acestora se adresează strict intelighenţiei iraniene laicizate!   
Revenind la Oscar, discursul lui Daniel Day Lewis de câştigător al premiului pentru cea mai bună interpretare masculină în rol principal a fost fabulos! Premiul fiind prezentat de Merryl Streep, el a făcut referire la propunerea regizorului de face el rolul lui Maggie Thatcher!??!!!! Iar Spielberg i-ar fi propus actriţei rolul lui Lincoln????!!!!!
Premiul pentru regie i-a revenit lui Ang  Lee pentru Viaţa lui Pi, pe care nu l-am văzut, mi-e teamă să nu mă dezamăgească. Taivanezul An Lee este autorul tristului şi controversatului în subiect Brokeback Mountain. Şi că am amintit de acest film, cred că nu m-am înşelat văzând-o pe Jessica Chastain împreună cu partenera sa lesbiană! Părerea mea este că regizorii de Oscar pot câştiga premii la Cannes, dar cei cu premii la Cannes  vor fi premiaţi  foarte rar cu Oscar!

În timpul Oscarului am revăzut la un moment dat o dezbatere la Realitatea TV, în reluare, care a fost extrem de interesantă. Se dezbătea intrarea lui Klaus Johannis în PNL. Afacerea era organizată de Ion M. (ta'su Marin piteşteanul) Ioniţă şi coleg de bancă cu-n amic de-al meu. Jurnalistul echilibrat de la Adevărul i-a invitat pe mai mulţi comentatori politici. Erau prezenţi Mirel Palada, şeful institutului de sondarea opiniei publice care a dat cele mai precise estimări la ultimele teste electorale şi binevoitor cu USL, Cristian Pârvulescu, care prin postul de şef al forumului constituţional în vederea revizuirii constituţiei este şi el favorabil USL. Mai era prezent şi Doru Buşcu, situat neutru în scena politică românească şi Alexandru Cumpănaşu un fervent admirator băsist! Din păcate, a fost şi cel mai inadecvat discuţiei, era şi foarte prost îmbrăcat, cu nişte culori ţipătoare la costum şi cămaşă, de obicei nu ieşea din comun din  acest punct de vedere. Cumpănaşu întrerupea, era nepoliticos şi afirma expertiză în zone în care nu l-am văzut excelând. Analistul apare ca un cunoscător al sistemului juridic, dar ca toţi analiştii noştri politici sau mai bine zis părereiştii se pricepe la toate! Ideea venirii lui Johannis la PNL părea excelentă la toţi, cu excepţia evidentă a lui Cumpănaşu. Pârvulescu a făcut nişte remarci foarte interesante la adresa lui Antonescu arătând că domeniul de excelenţă a politicienilor sunt vorbele, lucru care-i deosebeşte de analişti, pentru că vorbele lor conving masele de electori. Aşa au excelat Iliescu cu discursul de talaş, care mergea la începutul lui '90, demagogia genială a lui Băsescu şi acum locvacitatea lui Antonescu. El a subliniat apoi că aducerea lui Johannis în PNL contribuie la prezidenţiabilitatea lui Antonescu ştirbită în ochii străinătăţii de prestaţia ca preşedinte interimar. Buşcu şi Cumpănaşu au scos în evidenţă părţi crepusculare din  Johannis, care l-ar afecta, dar astea sunt din trecut şi nu au avut efect până acum! Cumpănaşu nu era aşa convins de eficacitatea lui Johannis în spaţiul german, dar Pârvulescu  l-a corectat cu exemple din trecutul lui Băsescu când i-a facilitat intrarea la Schroeder. Buşcu argumenta că meritele primordiale cu Sibiul capitală culturală le are Constantin Chiriac cu al său Festival Internaţional de Teatru, dar Buşcu uită faptul că Sibiul a fost capitală culturală în tandem cu Luxembourg şi asta este o afacere strict săsească! Şi dubiilor lui Cumpănaşu la Johannis, Palada i-a replicat cu faptul că românii au o părere excelentă doar despre nemţi. Aici am să intervin din nou cu amintirile mele din copilăria ardeleană. Am realizat că diferenţa dintre Alunişul patern şi Avrigul matern o făceau saşii, aerul urbanizat îl dădeau casele în stil săsesc, adoptat şi de români. Am avut prieteni saşi cu care nu am învăţat nemţeşte, vorbeau româneşte cu mine, aşa e educaţia la ei! La fel Sibiul, cu aerul de burg german îmi dădea mie dimensiunile feudalităţii occidentale! O altă discuţie interesantă a declanşat-o Cumpănaşu pe ideea cum or să reacţioneze liberalii după epoca Antonescu, că n-o să fie acceptat de bătrânele cutre liberale. Cumpănaşu n-are memorie; sper că or să acţioneze inteligent, cum au reacţionat cu Stolojan când era preşedinte, care era mult mai străin liberalismului. Una peste alta doar PNL are în conducerea ei minoritari, pe ministrul Vosganian, şi acum pe prim vicepreşedintele Johannis. Iar unii îl aşteaptă şi pe Frunda! De fapt Johannis poate revoluţiona politica în România arătând irelevanţa partidelor tip UDMR.

Am reacţionat pe forumul replicii lui Pleşu la forumişti şi vă blagoslovesc cu el, ca să am parte de comentarii şi din blogul meu.

Stimate domnule Pleşu, acum revenim acasă! În editorialul din Dilema veche vă pierduseră-ţi, cam brusc, umorul. Acum la fel de brusc v-a revenit!
Sper că nu sunt luat în tărbacă de faptul că mă îndoiam de anume performanţe sportive faţă de un anume personaj politic, dat fiind starea dumneavoastră de sănătate!
Ştiţi care este fondul, reacţiile dumneavoastră faţă de personajul Traian Băsescu sunt prea civilizate la grobianismul cu care tratează acest individ pe compatrioţi! În schimb deveniţi extrem de  vehement, ranchiunos şi cârcotaş cu alte personaje politice, fie că ar merita replici, fie că nu! Ei bine, aceste atitudini par suspecte!
Nimeni, dar cred eu că nimeni nu vă pune în discuţie talentul de eseist, inteligenţa dumneavoastră intelectuală, expertiza în domenii ale acestei zone, artă, teologie, angeologie, etc.! Unde noi vulgul, ăia denumiţi aşa de plastic de Neagu Djuvara, nu mai suntem aşa de convinşi că mai sunteţi avantajat de expertiza intelectuală este la păreri gen "Poiana lui Iocan". "Răutăcismele şi succesurile" opiniilor dumneavoastră politice sunt subiectul replicilor şi controverselor celor ca mine, care îşi dau şi ei cu părerea pe forum!
Rămân un admirator al produselor intelectuale şi un  atent comentator al poziţiilor dumneavoastră cu referinţă la politic!

Aseară am sperat că Petrolul va produce nu prea aşteptata surpriză să-i bată pe Oţelul şi au câştigat la Galaţi cu 1-0, cu capul lui Bokila, ăla de-l dorea Jiji la el în echipă!

sâmbătă, 23 februarie 2013

Jurnal amânat


Am amânat o zilnică însemnare pe jurnalul meu digital. Au fost cazuri de forţă majoră, cursul la Politehnică la Bucureşti, opera de seară la Filarmonica Piteşti şi Congresul PNL de vineri.
În primul rând vreau să mă ocup de Dilema veche pe care am epuizat-o în drum spre şi la întoarcerea din Bucureşti.
Am citit cu nedumerire editorialul lui Andei Pleşu!
Acesta se ia la întrecere stahanovistă cu faimosul Ion Spânu la denigrat de Nicolae Manolescu. Supărat că Nicolae Manolescu a cam depăşit o limită privindu-l pe Constantin Noica, bombănitorul de serviciu îl face cu ou şi cu oţet pe Manolescu, care va rămâne în istoria literaturii române, orice s-ar spune! Sper că domnul Pleşu n-are lubricitatea Spânului care se uită prin gaura cheii în alcovurile scriitoriceşti cu un nesaţ securist! Pe de altă parte faptul că Petre Roman se transformă în critic filosofic nu-i stă bine, dar nici domnul Pleşu n-are memorie, demnităţile sale ministeriale i s-au datorat eforturilor lui Petre Roman. Recunoştinţa este un lucruri rar!
Şi că venii vorba,  oricare alt critic literar contemporan o să fie un important sau mai puţin critic din epoca Nicolae Manolescu!
Că şi domnul Manolescu se poate înşela  reiese şi din editorialele şi blogurile publicate. M-a surprins vehemenţa convingerii domniei sale că Constantin Noica că ar fi fost colaborator al organelor chiar dacă nu turnător, mă îndoiesc!
M-a întristat şi melancolizat faptul că Domniei sale îi pare cam vinovat de turnătorii Conu' Alecu Paleologu, un exemplu de bună creştere boierească şi generozitate. Nu Domnia sa s-a străduit să avem în Argeş să avem un senator de calibrul său intelectual?  
Şi aici mă îndoiesc, cum mă îndoiesc, în general, de situaţia celor care au trecut prin bolgiile puşcăriilor comuniste în relaţie cu securitatea, care spre deosebire de partid nu dădea explicaţii, dar se pregătea, vizionar, de murdărit propriile sale victime!
Văd că acum sare în apărarea lui Ion Jinga, probabil în calitate de coleg de demnitate externă. I-am transmis opiniile mele asupra individului la România Literară.
Nici Horia Roman Patapievici nu scapă de ineluctabile inexactităţi. Într-un patetic elan de evocare a felului cum eroii noştrii sunt supuşi uitării ne spune despre Liviu Babeş, mutând locul autoimolării sale de la Poiana Braşov la Predeal!
Nu cred că există mai multe Românii, una în care se îngrămădesc cei amintiţi mai sus plus Gabriel Liiceanu, sau mai nou un individ care se strecoară insidios în memoria, sacră cumva! a mentorilor culturii române în comunism Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca şi noi ăştia, restul, care stăm lejer în mijlocul pulimii (apud Neagu Djuvara)!
Părerea mea, dacă mi se permite şi nu sunt prea prezumţios, ca de altfel şi a lui I. L. Caragiale este că toţi suntem români ....mai mult sau mai puţin oneşti....
Parcă se spunea că se aud hohote în Paradis, acum aud doar nişte schelălăituri prin Purgatoriu!  
De reacţiile domnului Pleşu se miră şi alţi oameni de bună credinţă.

Domnul Ghinea ne anunţă că doamna Monica Macovei este cel mai activ europarlamentar şi că ar intenţiona să candideze la conducerea PDL. Cristian Ghinea ne spune de marile iniţiative ale doamnei europarlamentar, omiţând să ne spună cum a fost la dezbaterea de la Parlamentul Europei privind România după ce s-a întâmplat în vară, la iniţiativa pedeleilor. La aceste dezbateri intervenţiile prompte şi hotărâte ale unui grec care ştia româneşte sau a unui euro-deputat italian au pus-o la punct pe doamna Macovei. PDL, spre necinstea lor au încercat externalizarea unor dispute interne pe plan extern cu pierderi pentru România aflată de altfel în faţa blamului general pentru fenomenul cerşetoriei, a găinăriilor şi altor infracţiuni comise de conaţionali. Cum altcumva se poate numi scandalul cărnii de cal decât continuarea blamului uneori extreme de răutăcios şi nejustificat asupra României. Toate acestea o fac pe doamna Monica Macovei extrem de nepopulară în România şi alegerea ei n-ar aduce plusvaloare PDL.

Sever Voinescu face un elogiu limbilor clasice şi cunoaşterii limbilor străine, în general. M-a emoţionat comentarea ştirii unei jurnaliste cunoscătoare de latină care a înţeles prima că Sfântul Părinte se retrage. De altfel, la unison cu preşedintele Ioachim Gauck, care pledează ca germanii să devină vorbitori eficienţi de limba engleză, domnul Voinescu cere că noi să revenim la studiul latinei, matrice a limbii noastre. Pentru mine care am studiat doar un an latina şi mi-a rămas în minte doar propoziţia despre silvele din patria noastră. Latina ne-a dat şi numele provinciei noastre ardelene, denumită de vecinii şi conlocuitorii nostri maghiari ca Transilvania! Să nu uităm latina!

Acum despre o altă năzbâtie din filme!
Am văzut A good day to die hard sau Die Hard 5.Au trecut aproape 30 de ani de când Bruice Willis a devenit superdurul filmelor blockbuster. Primele 4 din seria McClane şi Willis s-a maturizat. Aici are deja un fiu agent CIA şi acţiunea are loc în Rusia. Dacă în primele filme americane cu SUA ca loc de desfăşurare, regizorii/scenariştii erau decenţi, aici că-i Rusia, că-i Europa, în fine că-i peste mări şi ţări dau cu mucii-n fasole, da, rău de tot! Nu se mulţumesc cu spectaculoase cafteli prin Moscova, de parcă ar fost în Berlinul cucerit eroic de sovietici de la hitleriştii germani şi dau pe atomică, unul dintre dubioşi are legătură cu traficul de materiale nucleare! Aşa că eroii, tată şi fiu se hotărăsc să plece la Cernobyl cu maşină, evident, de parcă Cernobylul ar fi fost prin împrejurimile Moscovei ca-n Moscova Petuşki. Cernobylul se află cam la 1500 km şi-n altă ţară numită Ucraina! Acolo se plâng că s-au acumulat radiaţiile, de parcă radioactivitatea uraniului cernobilez  ar urma altă lege decât cea a reducerii exponenţiale în timp! Acolo dau cu gaze minerale care neutralalizează radiaţiile!!!! Dar să-i lăsăm pe băieţii cu fizica de Hollywood şi să ne uităm cum sunt provocate dezastre spectaculoase! Ăia de la James Bond nu ar comite grozăviile antiştiinţifice nici să tai, şi-ar pierde şarmul şi ei sunt dezinvolţi ca brandul pe care îl au şi pot schimba actorul. Ce or să facă cu Mission impossible când o să trebuiască să-l schimbe pe Tom Cruise?

Barcelona a fost învinsă fără drept de apel cu 2-0 de către Milan, mult mai slab cotată.

Cu Liverpool acelaşi lucru au fost eliminaţi acasă de Zenit St Petersburg pentru că apărare slabă.
Avem în schimb o mare satisfacţie Steaua s-a calificat contra lui Ajax, 2-0 acasă şi 4-2 la penalti! Jiji a înnebunit, victoria l-a scos din minţi de bucurie!


vineri, 22 februarie 2013

Jurnal de Congres

Am avut privilegiul de a participa la prima zi a Congresului PNL. De această oportunitate m-am bucurat datorită disponibilităţii generoase a senatorului meu de Piteşti, Ionuţ Zisu. Aşa că am intrat pe la la Senat adus la Congres de alt mărinimos amabil Marius Postelnicescu. 
Scopul meu pragmatic, în afara curiozităţii normale şi iscoditoare, pentru care m-am înghiontit la acest Congres s-a confirmat în vechiul adagiu: este posibiltăţi care se poate şi posibilităţi care ne se poate! Posibilităţile mele sunt în spectrul de nu se poate!

Am întâlnit oameni interesanţi, am avut conversaţii interesante!
Am urmărit atent vocea în pustiu a lui Kuki Călin Popescu Tăriceanu, care a pledat pentru vot uninominal la organele de conducere ale partidului, cu care eu sunt de acord, şi cu propunerea de alegeri pentru candidatul prezidenţial de la anul, care este o propunere stupidă, când ai candidatul acceptat de USL, adică PSD şi PNL, în persoana lui Crin Antonescu.
M-am întâlnit cu şeful meu de la ANDRAD, Gheorghe Ioniţă căruia îi port o din ce în ce mai bună amintire şi cu care am câştigat deja un proces politic cu acuze cretine şi antinaţionale!
Mi-a plăcut replica lui Antonescu la intervenţia unui delegat din Vaslui, care i-a amintit lui Crin Antonescu că a debutat în profesia de profesor la Vaslui şi care i-a promis că face un vin  Crin Antonescu (sper un Merlot!). Antonescu a mărturisit că oricine şi-ar dori doar o singură dată în viaţă să ajungă la Vaslui! Cred că doar lui Porumboiu, echipei de fotbal şi fiului regizor le place să se desfete cu plăcutele clipe vasluiene, tot timpul! 
Teo Niculescu ne-a invitat la Grupul Deputaţilor Liberali unde am băut apă şi cafea bună, apoi Ionuţ Zisu m-a invitat să văd şi Grupul Senatorilor Liberali, m-am pozat în faţa intrării al Senat. Apoi m-am pozat în purtător de cuvânt al Camerei Deputaţilor!  
Am avut ocazia unei discuţii amicale cu Radu Călin Cristea la spartul Congresului şi m-am pozat cu primarul meu preferat şi viitor mare şef al liberalilor români, sasul Klaus Johannis. 
P.S. La apelul meu adresat doamnei Mariana Câmpeanu să aibe grijă de pensiile noastre, domnia sa a exclamat amuzată către un amic: Parc'aş fi Mama India!
Marius Postelnicescu
Cine râde în gura mare?
Klaus Johannis şi Minerva Boitan doi sibieni pe cinste
Eu şi Gheorghe Ioniţă, şeful ANDRAD
Îmi amintesc că după prima mea vizită în Occident în Germania încă Occidentală, în 1990, unde am fost la Heidelberg, prin mici orăşele germane din basmele lui Grimm şi Hauf de pe Valea Nekarului, la Frankfurt, Stuttgart, Holzminden, Hameln pe Weser şi la Bremen. Revenind în Sibiu după ce o însoţisem pe lelea Oană, sora cea mare a mamei, la Avrig. Revăzând superbul oraş ardelean, unde am mâncat cel mai bun parizer şi unt din lume în copilărie am exclamat: dacă cineva ar lustrui Sibiul un pic, acesta ar fi unul din cele mai frumoase oraşe, nu din România, ci din Europa. Ei bine, Klaus Johannis a reuşit acest lucru!
Pentru amicul Doru
Joe şi fratele NicolaeMarcu



























Ionuţ Zisu, eu şi Teo Niculescu

























Petre Roman şi în spate jurnalistul Radu Călin Cristea 











Iani Popa şi Polexe

Postelnicesu şi Luţu











Miuţescu şi Jinga


Joe şi primarul Klaus Johannis







Cosi fan tutte la Piteşti

Publicul secolului al XVIII-lea avea preferinţe, cea mai populară era de departe opera bufă, cântată în italiană. Aşa că Mozart ca să răspundă gustului public scrie mai multe opere. Cosi fan tutte este o operă  al cărei subiect se referă la testarea credinţei iubitei. 
Astăzi, televiziunile se întrec în reality show-uri, tot la cererea publicului, în care testarea credinţei sau necredinţei iubitei se termină într-o încăierare generală, tămbălău, înjurături groase, totul pe ritm de manele. Ei, dragilor cam asta este diferenţa de gust la trei secole de la Mozart!
Iniţiativa Filarmonicii piteştene şi a dirijorului Vlad Agachi a fost de excepţie şi ne-a oferit o seară de mare încântare. Atunci când asculţi muzica lui Mozart şi te amuzi la încurcăturile în dragoste sentimentul este de deplinătate sufletească. 
Unde mai pui, că şi eu am fost, pe parcursul operei, subiectul unor încurcături, rezolvate cu bine, finalmente, verificând din când în când telefonul meu muuuuut!
Cosi fan tute este o combinaţie perfectă între frumuseţea muzicii instrumentale şi graţia vocii umane!
la reuşita acestei seri au contribuit, orchestra, dirijorul catre ne mai expolica ce se întâmplă pe parcurs şi mai ales interpreţii.
În rolurile feminines-au produs Simona Neagu - Fiordiligi, Antonela Barbnat - Dorabella şi Dorina Cheşei în rolul subretei Despina. În rolulrile celor doi îndrăhostiţi au fost tenorul Lucian Corchiş -Ferrando, baritonul Daniel Pop şi basul Ştefan Schuler în rolul înţeleptului şi abilului Don Alfonso. 
A fost o seară încântătoare!

Ştefan Schuler, Lucian Corchiş, Vlad Agachi, eu şi Daniel Pop

Strănepoatele mele londoneze

Ana Doria
Ana Doria şi mămica
Ana 
Maria Eliza

Sora me Ana Doria, Alexandra, fiica soru'mii şi Maria Eilza
Maria Eliza şi AnanDoria
Bunica

Eu, Ana Doria, Alexandra şi Maria Eliza



Ana Doria are 3 ani şi  vorbeşte româneşte cu mămica, poloneză cu tăticu şi engleză cu Miss la grădiniţă, Maria Eliza încă gungureşte, probabil limba maternă!