miercuri, 6 februarie 2013

Scrisoare lui Laurenţiu de la Georgică




Dragă Laurenţiu,
Îţi mulţumesc pentru foartele generoase aprecieri!
Eu sunt aproape sigur că nouă doamna Boncu, o poetă de mare sensibilitate nu ne-a predat pe Blaga. Nu era încă în programă. Îmi amintesc cum era zugrăvit Maiorescu, reacţionar, etc. Cam atunci s-a schimbat paradigma şi cred că era la alegere şi depindea de profesor.
Recunosc că în poezie nu sunt un iubitor, dar aveam unii preferaţi, de exemplu îmi place poezia lui Ion Caraion, poezie expresionistă, dură grea. Din păcate poetul a fost ocultat de om, cu scăderile, nimicniciile şi mai ales ticălosiile lui! Pentru mine rămâne un poet important. La fel şi Păunescu poetul a fost trădat de omul nevolnic şi fără scrupule.
Amicul Vlad îmi spunea că sunt şi azi poeţi importanţi şi îmi exemplifica cu Ion Mureşan sau Ioan Es Pop. I-am replicat că ei sunt optzecişti, deci cam peste 50 de ani.
Nu am nimic cu Dan Coman, el, săracul mi-a picat sub ochi. Probabil că aceşti tineri poeţi sunt inteligenţi, ştiu să vorbească despre poezie, dar când o scriu, cum o scrie Dan Coman, este un eşec.   
Nu ştiu, eu am educaţia lui Eminescu, a lui Arghezi,  lui Bacovia în poezie şi recunosc că îmi place mult şi poezia concitadinului nostru Nichita Stănescu. Nu prea pot să explic şi nu sunt sigur de ce îmi place poezia lor, dar când am ascultat Glossa recitată de Ilie Gheorghe, marele actor craiovean şi naţional, mi-am dat seama că aceea este poezie!
Este greu să califici poem ceva când ai un exemplu aşa de ...genial! 
Probabil că din acest motiv au fost blamaţi pentru anumite obrăznicii la adresa lui Eminescu cei care au scris în dosarul Dilemei, în 1998. Eminescu are şi mari probleme, dar nu în poezie, are probleme de receptare ale mesajelor din articolele politice, ideologia lui este anacronică, dar trebuie reţinut patriotismul vizionar.
A desenat corect harta României  Mari, de la Nistru pân la Tisa. Azi, realizarea viziunii eminesciene rămâne deziderat. Degeaba unii se agită cu Basarabia este România, măcar basarabenii să redevină europeni, să se smulgă din ghearele rusificării şi să realizeze că vorbesc româneşte! Probabil că atunci se vor normaliza relaţiile cu Rusia, cu accentul pe i cum spune, se pare corect, Neagu Djuvara.
Sunt de acord că şcoala noastră a fost bună şi chiar foarte bună, am avut profesori deosebiţi, dar şi părinţii noştri nu au fost mai prejos, în pofida vremurilor ne-au învăţat să fim oneşti, să nu minţim, să trăim în adevăr şi muncă cinstită.


2 comentarii:

  1. Am un interes specific, mai ales când citesc paginile de amintiri. Le compar cu amintirile mele despre anii trăiți de noi în paralel: fie aproape (când eram elevi sau studenți), fie mai departe.
    Amintirile acestea coincid sau sunt apropiate uneori. Alteori sunt diferite, nu întotdeauna datorită deformării inerente produse de timp. vezi disputa noastră cu Blaga și Barbu, puși la index în programa de liceu - în opinia ta, predați bine-mersi - în amintirile mele. Mai sap, am cerut opinia colegilor de generație. Am primit păreri și de o parte, și de cealaltă. Asta pentru că vorbim de evenimente, lucruri trăite, pe care le-am perceput în mod diferit (atunci, la vremea lor) sau ni le amintim în mod diferit astăzi.
    E interesant și drumul pe care am mers fiecare, tu și eu. Nu cu diferențe majore. Am mers pe calea domeniilor noi: tu, la energetica nucleară - am înțeles că te-a atras, că ai ales conștient. Eu, mai dus de val (colegii mai mari merseseră acolo) - la Automatică. Nu știu dacă tu știai unde vei ajunge, eu sigur habar n-aveam. Dar am plecat la drum, și tu, și eu, înarmați cu o bună pregătire din școală (licee cu profesori buni) și cu ambiția insuflată de familii, provincie și de mediul concurențial cu care eram obișnuiți din liceu și peste care am dat și în facultate). Nu putea să nu iasă bine.
    Hai că ne-am amintit și ne-am lăudat destul.

    Laurențiu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragul meu prieten, în mod clar ştiam aproape sigur că o să ajung la Politehnică, ca să nu risc să ajung la ţară,n-am vrut Fizică pentru că puteam deveni profesor şi nu mă interesa atunci, am şi fost criticat că eram interesat şi egoist cu statul pe la ţară ca profesor!
      În mod sigur cum s-a pierdut un eminent istoric....hahaha....

      Ștergere