Privind o hartă

Priviţi această hartă!

Şi vă cruciţi!

Deci ce se va întâmpla în concepţia geopoliticienilor ruşi cu nostalgii staliniste!

Rusia evident iese câştigătoare şi anexează hălci din fosta măreaţa URSS spartă în 1991! Şi are o aprobarea Europei dezagregate.

Dar cel mai simpatic este când putativii (posibilii, etc) partneri ai Rusiei.

Să-i luăm pe rând!

Finlanda partenerul Rusiei şi fostei URSS. Da, după al Doilea Război Mondial s-a vehiculat finlandizarea. Finlanda a pierdut în 1940 partea de est, dar după un război de iarnă în care bolşevicii au suferit crunte înfrângeri din partea patrioţilor finlandezi. Mannerheim a fost aliatul naziştilor dar s-a menţinut în graniţele Finlandei istorice, nu ca noi care am depăşit Nistrul!

Nu cred că Finlanda este partener al Rusiei, economic, în mod sigur, dar politic sau militar ar fi unul din cei mai îndârjiţi duşmani, la fel ca toată Scandinavia, Norvegia, Danemarca, Şi mai ales Suedia cum o recunosc politrucii micimani. Iar pe lângă ei sunt cu trup şi suflet anti-ruşi balticii. Nu mai comentez inamici tradiţionali ai Rusiei unde Polonia şi noi suntem la loc de cinste.

Nu cred mici în Turcia ca neutră, există şi acolo un anti-rusism istoric, de aceea turcii îi privesc pe români ca aliaţi în Marea Neagră.

Penibile sunt evaluările cu o Austrie favorabilă, inamic istoric şi o Croaţie la fel care este extrem de înstrăinată de susţinerea inamicului Serbia de către ruşi.

Haioasă este Ungaria aliată a Rusiei! Or fi uitat asediul Budapestei din 1956!

Austria o fi aşteptând afaceri dar se uită duşmănia istorică.

Despre Franţa şi Germania aliatele Rusiei nici nu mai merită discutată această gugumănie!

Merkel are acum nevoie de ceva gaz, ruşii îi respectă pentru că au asediat Moscova în 1941, dar cam atât!

Am lăsat la urmă Ucraina.

Rămân la ideea că o agresiune împotriva Ucrainei va declanşa o revoltă anti - Putin. Cât de mult ar dori Crimeea să revină la Rusia anexarea ei ar însemna un război fratricid. Aici nu-i minuscula Gruzie, sau româneasca Republică Moldova. 

Toată harta asta este o prostie imensă!

Un război de secesiune a Ucrainei ar însemna un război mondial în care Rusia învinsă ar deveni un fel de Germanie postbelică, cu forţe de ocupaţie şi româneşti din partea NATO!

P.S. Ştire din  această seară de la Bruxelles, 28 de miniştri de externe NATO au dat asigurări privind integritatea Ucrainei ministrului de externe ucrainian.
Q.E.D.!!!!!!

Cronica unei morţi anunţate - USL

Suntem pe cale să vedem că ideea USL este pe ducă.

USL este vor nu vor unii ideea lui Crin Antonescu.

Prin 2010-2011 noul preşedinte al PSD, tânărul Victor Ponta afirma extrem de arogant bazat şi pe nişte sondaje otrăvite că PSD va câştiga de unul singur alegerile parlamentare.

Se pare că unii pesedişti pragmatici l-au lămurit că asta era aiurea. Atunci din discuţiile cu cei doi lideri din opoziţia la PDL şi adunăturile care formau o minimală majoritate care aplica politicile proaste şi cu un uşor aer fascizant ale lui Băsescu. 

Această majoritate alcătuită în principal dintre transfugi de la PSD şi PNL guvernau fără niciun dialog cu opoziţia i-au frustrat şi i-au determinat la această alianţă politică. Şi acest fenomen de surzenie al regimului Băsescu au grăbit căderea guvernului Boc şi ulterior al lui Ungureanu.

Dar nu acţiunea USL-ului au determinat această cădere, ci pur şi simplu revolta cetăţenilor români în friguroasa iarnă a lui 2012 împotriva cinismului şi aroganţei lui Băsescu. Chiar dacă demonstraţiile nu au arătat ca foarte grandioase, ele marcau exasperarea românilor la politicile economice ale lui Băsescu.

Că opţiunea împotriva lui Băsescu şi a acoliţilor lui era populară a fost dovedită de votul masiv dat USL în decembrie 2012 la alegerile parlamentare. Am să exemplific cum puţin cunoscutul Ionuţ Elie Zisu, om fără legături cu Piteştiul şi candidat la Senat din partea PNL în cadrul USL. Ei bine, acest candidat, ironizat de media foarte patriotice local a obţinut cele mai multe voturi ale unui candidat la nivel de ţară. Lumea a votat cu nervi ca să pedepsească PDL şi mai ales pe Băsescu.

Revenind la formarea USL, o mare greşeală, mai mult decât o crimă politică  a lui Crin Antonescu a fost preluarea la pachet a Partidului Conservator. În primul rând toxicul Voiculescu i-a fluturat iluzia unei susţineri mediatice a Antenei3, devenită lider de audienţă în vremea protestelor din ianuarie - februarie 2012.

Antonescu nu a ţinut cont de avertismentul lui Băsescu care a identificat corect pe Voiculescu ca soluţia imorală! Implicaţia practică de acum este pierderea câtorva zeci de parlamentari. care sunt acum la Voiculescu, care îl păcăleşte şi pe Ponta!

Colaborarea Ponta Antonescu a mers unsă până la numirea sa ca premier legitim de către preşedintele Băsescu.

USL a trecut şi prin vara furtunoasă din 2012 cu suspendarea preşedintelui. Această iniţiativă a purtat clar amprenta improvizaţiei şi a comportamentului cretin al ministrului Rus. Opinia mea este că suspendarea lui Băsescu a fost iniţiativa primului ministru Ponta, nu al lui Antonescu, fiind deranjat de intervenţiile în actul guvernării prime a lui Ponta. Eşecul eliminării lui Băsescu a fost cauzat şi de intervenţia în forţă a UE şi SUA, prost informate de situaţia  de la noi.

Prima suspiciune a colaborării Ponta Antonescu a venit în momentul în care Ponta a semnat pactul de coabitare cu preşedintele. 

A urmat în consecinţă numirea fără consultare a şefilor procurorilor. Numirea Codruţei Kovesi, este bună în opinia mea pentru că a băgat groaza în tot felul de suspecţi din USL, în primul rând, din păcate de la PNL.  Mai nou face curăţenie la PSD! Au fost pedepsiţi mulţi, dar nu ca rezultat la justiţiei, ci mai mult în sens justiţiar, care nu este acelaşi lucru! 

Ce este rău în acelaşi sens este că cei vinovaţi de hoţiile şi porcăriile PDL şi a acoliţilor lui Băsescu nu sunt pedepsite, dar nu-i timpul pierdut. 

Aici se observă cât de slabă şi politizată este încă justiţia, mai nou pusă să judece istoria securităţii şi a victimelor ei, pe baza dovezilor ...securităţii. 

Mă bucur că măcar memoria întinată a lui Mircea Iorgulescu a fost reparată, dar justiţia românească nu este în stare să facă dreptate dar mai mult justiţie istorică.

Dar să revenim la chestiune. Se pare că tensiunile s-au acumulat, Ponta guverna luând unele decizii importante fără acordul lui Antonescu şi al PNL, folosind şi anumiţi miniştri deveniţi foarte apropiaţi primului ministru. Unii spun că pe moment Antonescu nu mai interesat primordial de candidatură prezidenţială cât de  menţine PNL în zona ideologică a dreptei, iar multe decizii luate de guvernul Ponta erau mai mult stângiste decât de dreapta.

Şi pretextul numirii noilor miniştri ai PNL a fost folosit de Ponta pentru a determina ruperea PNL. Motivul perfid a fost rolul lui Daniel Constantin, preşedintele PC. Unii spun că şi temerea lui Ponta de a avea un ministru şi viceprim ministru de statura ( nu numai fizică, mai ales politică) lui Klaus Johannis a fost alt motiv ca să nu mai continue colaborarea cu PNL. Ponta pur şi simplu refuză să treacă prin Parlament numirea de viceprim ministru a lui Johannis.

În fond este rezultatul firesc al oricărei coaliţii politice româneşti. 

Se termină în dispute vehemente şi lasă un gust amar electoratului, care nu se învaţă minte şi le votează în speranţa soluţionării unor probleme stringente şi vitale.

Există viaţă şi după USL, iată că PSD a inventat repejor USD-ul!

Ucraina

Pe la sfârşitul anilor '90 scriam în revista 22 un comentariu privind tentativele de aderare la NATO ale României. Eram frustraţi că Cehoslovacia, ulterior Cehia şi Slovacia, Ungaria şi Polonia făcuseră acordul de la Vişegrad care le-a uşurat calea spre occident.

Pe atunci se iniţiase Parteneriatul Pentru Pace în care doream să intrăm şi noi. Eram atunci de părere că vom intra doar împreună cu Ucraina  în PPP, condiţionaţi de SUA. Pentru asta trebuiau acorduri cu vecinii şi în primul rând cu Ucraina.  Semnarea acestui acord a trezit reacţii vehemente în România fiind considerat ca trădarea interesului naţional. Eram atunci în zona gri a politicii europene, cu toate că regimul Constantinescu a făcut toate demersurile necesare revenirii României în concertul statelor europene occidentale.

Cât de departe suntem astăzi de această situaţie incertă se poate observa după desfăşurarea evenimentelor din Ucraina.

Obişnuim să vedem în Ucraina, cu accent pe U, o parte din Rusia, tot cu accent pe u! De altfel leagănul statului medieval rus a fost Rusia kieveană. Ulterior siliţi de cuceritorii tătari knezatul rus s-a mutat la Moscova în nord est, iar partea această veche a căzut sub influenţa şi stăpânirea lituaniano-poloneză. 
Partea de răsărit a Ucrainei a fost însă loc de colonizare, slobozie pentru ruşii trimişi de ţari pentru a proteja imperiul de otomani şi tătari în partea lui sudică. Aşa au apărut cazacii de Don! 
Şi partea de vest a decis emanciparea de polonezi pe la sfârşitul secolului al XVI-lea cu Bogdan Hmelniţki  şi asocierea cu ţaratul rus. Din această Ucraină de vest mai face însă şi parte din Galiţia poloneză, Lvovul polonez, Rutenia transcarpatică, Bucovina de nord şi Basarabia de sud,  porţiuni cu legături foarte slabe şi vrăjmăşie cu colosul rusesc. Şi există o limbă ucraineană, o rusă cu influenţe certe poloneze. 
Se spunea că armata sovietică avea cam toţi subofiţerii de origine ucraineană, bine văzuţi pentru duritate.

După independenţa din 1991 Ucraina a oscilat între est şi vest. Sunt zonele estice, căzăceşti, Crimeea rusă dată cu japca Ucrainei de Hruşciov, care era ucrainian, care se simt mult mai aproape de Rusia. În schimb Kievul şi vestul vrea cu UE şi NATO!

Pentru Putin, ţar cu nostalgii sovietice, pierderea Ucrainei este de neconceput. 
Din acest motiv a făcut atâtea presiuni asupra lui Ianukovici, care a renunţat la asocierea cu UE.

Aici mulţi spun că şi UE este vinovată pentru că Ucraina trebuia tratată diferit de celelalte ţări din Est, fără numite condiţionări frustrante pentru gaşca Partidului Regiunilor şi mai ales Ianukovici. El a cedat presiunilor lui Putin care era dispus să bage în Ucraina 15 miliarde de dolari, nu euro, Putin ţine mai la dolar!

Toţi au crezut prost că dacă mafia lui Ianukovici a făcut aranjamentul cu Putin care scădea preţul gazului o să-i îmblânzească pe ucrainieni.

Eu cred că toţi şi estici şi vestici i-au judecat greşit pe ucrainieni. Birocraţii bruxellezi credeau că ucrainienii sunt un fel de români sau basarabeni care fac pe ei la ordinul de la noul Ţarigrad, ruşii şi-au imaginat că ucrainienii sunt aceeaşi subofiţeri gata să execute ordinele cretine ruseşti.

După cum s-a observat după incidentele şi protestele îndelungi care au degenerat într-un adevărat război civil, ucrainienii doresc în majoritate o asociere cu vestul şi nu cu estul! Şi pentru asta erau dispuşi la orice sacrificii. Probabil că există  şi mulţi care ar fi de acord cu Rusia, dar o majoritate activă chiar şi cu mulţi ucrainieni din est doresc Europa nu Asia rusească!

Ce se întâmplă acum când acest criminal numit Ianukovici a fugit în est la Harkov şi apoi spre Rusia, oprit de grăniceri arată că preşedintele deja demis de Rada supremă  se teme că va fi judecat pentru incidentele sângeroase. 

Văd că unii se tem de facţiunile ultranaţionaliste, cu tente antisemite, alţii fac asemănări profund eronate cu Primăvara arabă. Nu se pot face asemănări cu zona arabă, Ucraina este creştină se împărtăşeşte alte valori, religia are un rol minor în viaţa ucrainenilor, nu central cum este la islamici, plus că vorbim de o ţară europeană cu o majoritate educată.

Nici cu Piaţa Universităţii nu se pot face asemănări. Atunci acesta a fost un fenomen, vrem nu vrem, marginal, calomniat de fesenişti şi mai ales, după votul masiv dat lui Iliescu şi ai lui, Piaţa devenise caducă. Ea a fost însă un fenomen cu influenţe profunde ulterioare, care au determinat modificarea balanţei electorale în 1996!

Eu sunt  euromaidanez, cu toate că în româneşte sună peiorativ!

Şi cred la rândul meu, cum scria Vlad Mixich pe Hotnews că evenimentele din Ucraina ne arată alternativa la o decizie populară greşită ce s-ar fi putut întâmplat în 1996. 

A rămâne în zona gri este ceea ce a rezultat din situaţia de azi a Ucrainei!

Şi sper într-un viitor bun pentru ucrainieni!

Doamna Mariana Câmpeanu - urmare

Îmi iau libertatea să public un mail al unui fost coleg al doamnei Câmpeanu!

Este de fapt şi răspunsul la observaţia că am sărit calul la reacţiile nepotrivite ale unor corespondenţi ai mei!

„Ţin sa-ti spun, neapărat, ca am o simpatie deosebita pentru D-na Câmpeanu, dintr-un motiv aparte! Eu am lucrat 16 ani la Centrul de Calcul al Direcţiei Centrale de Statistica (aşa cum se numea, in perioada comunista, actualul I.N.S.),, intre 1972 (adică, de la repartiţie) şi până în 1988, 14 Noiembrie, când am fost obligat sa mă transfer, pe motiv că nu mai aveam acordul Ministerului de Interne ca să lucrez într-o instituţie centrală (altfel spus, Securitatea m-a dat afara).

D-na Câmpeanu lucra în acea perioadă, în Centrala DCS (situată lângă Biserica Stavropoleos, pe strada cu acelaşi nume, oarecum vis-a-vis de celebrul 'Carul cu Bere'). Nu ştiu dacă dânsa mă mai ţine minte, după cei 16 ani cât am fost colegi, dar eu mi-o amintesc, mai ales ca o persoană foarte competentă si apreciată de colegi.  

Am fost si eu, oripilat de atacurile josnice si nemeritate, fata de dânsa, unul din cei mai competenţi miniştri, numiţi vreodată (mai precis, 'din toate timpurile'), în acest post!

Îmi pare rău şi cred că, aşa cum a reuşit, cu demnitate, să dea o replica acestor alegaţii mizerabile, va reuşi să-şi păstreze cumpătul şi să facă faţă, mai departe, sarcinii deosebit de grele, pe care o are, ca Ministru al Muncii! 

Dânsa se confrunta, astăzi, în familie, cu o adevărata tragedie, deoarece nu este uşor sa-ti vezi soţul, iar copii tatăl, cum, încet, încet, se pierde în haosul mintal şi negura psihică, la care conduce demenţa senilă. Tatăl meu a avut aşa ceva şi îmi venea sa plâng atunci când îl vedeam că nu ne mai cunoaşte, ar pe mama o vedeam cum se chinuia să-l ţină în condiţii decente.

Sincer sa fiu, am fost surprins si afectat de acest demers urât, de denigrare, şi sper ca aceste lucruri sa treacă, iar D-na Câmpeanu sa nu se mai confrunte cu aşa ceva! 

Hienele jurnalismului

Sunt anumite situaţii în care te cuprinde o lehamite şi o scârbă absolută!

De puţin timp a apărut o nouă afacere, doamna Mariana Câmpeanu şi-ar fi pensionat dubios soţul?!!!

Care ar fi un bolnav închipuit şi care mănâncă degeaba banii statului. Această investigaţie a fost realizată de Centrul de Investigaţii Media. 

Ca urmare a acestei situaţii jurnalişti şi politicieni au cerut demisia doamnei ministru. Un jurnalist îi împingea microfonul pentru a face comentarii, la care doamna ministru a  refuzat să răspundă.

Dra iată că toată această aşa zisă anchetă jurnalistică li se sparge rebuturilor jurnalistice în faţă, murdărindu-i bine cu produsele haznalei jurnalistice în care îşi caută subiectele. Este exact ca în bancul cu Radio Erevan, dar cu notă mult mai dramatică, din păcate!

Doamna Câmpeanu a încercat să ţină departe de ochii lumii drama prin care trece. Soţul doamnei ministru era un cercetător în computere, se pare. Prin 2005 i s-a descoperit un cancer, are Parkinson, a suportat iradieri şi chimio terapie. Are probleme de deplasare, este ezitant în mers. Familia soţia şi fii săi au încercat să-i asigure o viaţă cât de cât normală. Maşina pe care ar fi condus-o este de fapt a unuia dintre fii săi! 

Însă nu lipsea din acest muşuroi de căcat marele nostru preşedinte, adorabilul şi ingenuul Băsescu! Investigaţiile reale de data asta arată că domnul Câmpeanu a fost vicepreşedinte al PD Ilfov. Când Petre Roman a pierdut şefia PD, se pare că domnul Câmpeanu a avut o ceartă foarte dură cu noul lider al partidului, nimeni altul decât.....Traian Băsescu!

Deci Traian Băsescu cere demisia doamnei Câmpeanu pe motiv de soţ. Un minim scrupul trebuia să-l facă să se intereseze care-i treaba cu fostul adversar. 

De fapt acest monstru de indecenţă şi răutate a apostrofat-o pe Corina Drăgotescu când era bolnavă de cancer, sau a făcut insinuări infame privind tragedia primei soţii a lui Crin Antonescu. 

Spre cinstea şi onestitatea sa Valeriu Turcan, fost consilier al lui Băsescu a fost foarte reţinut când i s-a cerut un comentariu, cerând să fie lămurită situaţia bietului om.

Mă întreb când oameni mizerabili şi negri la suflet vor fi în stare măcar să-şi ceară scuze când comit asemenea monstruozităţi şi ticăloşii, nu să plătească cum trebuie să ceară legea şi oprobiul moral.

Alianţe electorale, politice, etc.

De la restaurarea democraţiei în România în 1990 politica românească nu duce lipse de alianţe între partidele de pe scena politică.

În 1990 ca urmare apariţiei FSN ca un moloh susţinut popular, partidele istorice au format o alianţă. În lunile friguroase ala începutului de an 1990 exista alianţa informală a partidelor istorice, PNŢCD, PNL, PSDR al cărei lider era Corneliu Coposu. Ele au format o alianţă post-electorală după mai 1990. Ea a devenit oficială în 1992 sub denumirea CDR în care a intrat şi UDMR, dar le alegeri mergea separat pe segmentul maghiar electoral. Atunci PNL s-a auto-exclus prin calculul greşit al liderului Radu Câmpeanu. Chiar dacă la alegerile parlamentare din  toamna lui 1992 FSN  a câştigat o majoritatea relativă şi ca să guverneze a format o alianţă post electorală numită patrulaterul roşu  care reunea noul FDSN, PRM , PUNR şi PDAR Ultimele două partide şi-au dat obştescul sfârşit pe la finalul anilor 90. Alianţa reformistă s-a refăcut şi în 1996 CDR a câştigat alegerile prezidenţiale prin Emil Constantinescu şi a intrat la guvernare cu PD lui Petre Roman. Această alianţă de guvernare a trecut prin numeroase sincope, a avut trei prim miniştri şi a fost permanent subminată de certăreţul şi cinicul Traian Băsescu. 

În 2000 alegerile au fost iar câştigate cu majoritate relativă de reşapatul PDSR care reprezenta votul stângii. Pentru a avea majoritatea guvernamentală au avut alianţă post-electorală cu UDMR şi sprijin parlamentar din partea PRM, care a ajuns atunci la un impresionat aproximativ 20%!

În 2003 la presiunea societăţii civile PNL i-a luat pe PD-ul sub comanda nouă a lui Traian Băsescu şi au format alianţa electorală DA. DA a câştigat o majoritate relativă, dar datorită alegerii ca preşedinte a lui Traian Băsescu au desprins Partidul Umanist (soluţia imorală - expresie bine găsită de Băsescu) din coaliţia cu PSD şi cu UDMR au avut majoritatea parlamentară absolută.. PSD era noua reşapare a PDSR prin fuziunea cu PSDR. Şi aşa s-a guvernat până prin 2007, când DA s-a rupt şi guvernul Tăriceanu a continuat doar cu PNL şi UDMR la guvernare având sprijinul parlamentar al PSD.  

Iată că vine 2008. PDL noua reşapare politică a PD, fuzionat cu o fracţiune liberală condusă de Stolojan şi la parlamentare ajunge să fie la paritate cu PSD, cam 33% fiecare.  Se formează o nouă coaliţie guvernamentală între PDL, PSD şi UDMR care formează guvernul Boc până în toamna lui 2009. Se rupe coaliţia şi se formează o altă alianţă parlamentară cu PSD, PNL şi UDMR care răstoarnă guvernul Boc prin moţiune de cenzură.  Preşedintele Băsescu menţine guvernul demisionar până la realegerea sa datorată prostiei imense a candidatului pesedist Geoană. Băsescu marele păpuşar inventează o majoritate PDL, UDMR şi resturi din PSD şi PNL care susţin un nou guvern Boc. Această coaliţie guvernează până în februarie 201, când guvernul Boc demisionează la presiunea demonstraţiilor de stradă şi se instaurează guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. În 2011 PNL ia iniţiativa şi convinge PSD să formeze o alianţă electorală numită USL. Aceasta reuşeşte să dărâme prin moţiune de cenzură şi acest guvern care îşi pierde majoritatea parlamentară. Şi aşa în mai 2012 preşedintele Băsescu este obligat să ofere guvernarea noi majorităţi USL. USL câştigă în decembrie 2012 cu un scor nemaiîntâlnit în istoria parlamentară românească, post 1989, adică cu 70% forţă în parlament. 

Se pare că la noi coaliţiile nu au viaţă lungă iată la început de 2014 între partidele din USL a intrat dihonia. Subiectul este aceeaşi soluţie imorală fostul PU reşapat în Partidul Conservator?!!!   

PNL a făcut eroarea sau mai bine zis imensa prostie să îi ia în alianţă pe PC-ul lui Voiculescu pe motiv de manipulare mediatică, adică Antena3, alianţă numită ACD. Acum PC s-a trecut în alianţă euro-electorală cu PSD numită USD, fără ca să denunţe alianţa ACD. Însă acest cui al lui Pepelea invocă în certurile din alianţă un protocol devenit caduc prin formarea noi alianţe euro-electorale. 

N-am cum să ştiu care va fi finalul acestor certuri, în care toţi sunt arătaţi cu degetul şi niciunul nu vrea să cedeze şi fiecare vrea să şantajeze, mai ales PSD, frustrată că nu are candidat prezidenţial.

Observ că tot felul de părerişti lansează tot felul de scenarii. 

Alianţele se dovedesc toxice la un moment dat, dar în România nu se poate guverna decât prin alianţe. Doar în intervalul 1990 -1992 a guvernat doar FSN.

Dacă bunul simţ ar învinge, s-ar ajunge la un compromis!

CNSAS şi fascinanta securitate

CNSAS a apărut iarăşi în breaking news.

Acum această instituţie l-a mai spălat încă odată pe Traian Băsescu. Nu cred că asta îşi imaginase Ticu Dumitrescu, când luptase ca să se înfiinţeze. 

Traian Băsescu a fost marinar, căpitan de navă, şi obligatoriu trebuia să te vezi cu securiştii în situaţia lui, iar pentru a ocupa postul tehnic de la Anvers trebuia să prezinţi încredere pentru scelerata instituţie! Doar pentru proşti, fraieri şi mai nou martorii intelectuali ai lui Băsescu acesta a mâncat usturoi şi gura nu i-a mirosit. Dacă-l urmăreşti îţi sar în ochi aceste reflexe de securist nesimţit care-i caracterizează comportamentul public.

Ce rânjeşte temuta instituţie! Fascinantă, da, cum să nu , dacă a reuşit să-i compromită pe adversarii comunismului!

I.-a umplut de căcat pe toţi adversarii regimului dejisto-ceauşist, iar celor cărora le mirosea gura a usturoi, le-a dat cu apa de colonie din dosare.

Prima fază la înfiinţarea CNSAS a fost să-i dovedească de turnători pe toţi venerabilii liberali, că bieţii ţărănişti nu mai însemnau nimic.

Uite aşa  Ionescu Quintus, Conu Alecu Paleologu, Amedeu Lăzărescu au devenit nişte  scârboşi şi jegoşi turnători. Faimosul jurnalişti CTP, rudenie de securist, orice ar zice, se declara scârbit că a stat lângă Lăzărescu. Mai toţi au dat apoi ortu' popii, doar Quintus, cu obraz mai gros face azi vreo 96 de ani!

Apoi a venit vremea scriitorilor. Dacă Ion Caraion, un extraordinar poet a fost dovedit ca un turnător  la fel de talentat, problematic este cu alţii unde turnătorie este mai greu de dovedit, cu toate că CNSAS se străduieşte pe unii să-i vâre în hazna.

Şi aşa au intrat şi răposatul Adrian Marino, fost deţinut politic ţărănist, marele romancier postbelic Nicolae Breban, criticul de la Europa Liberă Mircea Iorgulescu, şi mai nou chiar dacă cu legitimaţie de necolaborare istoricul Dinu Giurescu. Ultimul probabil pentru că este cu alde Voiculescu. Cum bine se  exprima Gabriel Andreescu Giurescu este blamabil pentru ce face acum, nu pentru vremurile comuniste.

Cum dracu doar inamicii comunismului sunt răi din punctul de vedere CNSAS, iar jigodii patentate tip Eugen Barbu, Eugen Dragoş, Dan Fruntelată, Vadim Tudor sunt bine mersi, nu-i doare capul?

În acelaşi timp ICCMMER instituţia fuzionată pe vremea lui Volodia T. şi a nulităţii juridice Ion Stanomir, care în vremea bocisto-băsistă se  ocupa de seminarii nord americane, acum pune sub acuzare torţionari!

Sunt nişte epave, pentru că victimele lor sunt sub pământ de mai mult de cinci zeci de ani. Dar crimele lor sunt imprescriptibile! Şi trebuie judecaţi pentru dreptate, nu să guste puşcăria de tip nou, care este un sanatoriu pe lângă ce inventaseră ei în anii '50!

Măcar aici fascinanta securitate cu braţul ei lung nu a mai fost eficientă. Este eficientă doar în mizerabilele ei dosare instrumentate de nişte pupeze, adulate acum de aşa zisa societate civilă.

Dacă eu aş face aceste constatări s-ar putea ca unii să-mi zâmbească superior, de aceste lucruri se plâng de şi deplâng CNSAS Marius Oprea şi Gabriel Andreescu. Aceştia au fost victimele securităţii şi nu cred că ar avea cevaşilea partis-pris-uri, cum încearcă jenant să sugereze nişte deontologi strânşi în pseudo grupuri civice.

Autismul on-line

Am ajuns să citesc platforme on-line, pe lângă reviste, tot on-line. Grea treabă!

Pentru că îţi mănâncă mult timp şi nu prea ai valoare adăugată!

Am să mă ocup de Contributors.ro. Pentru că atunci când accesez un site de ştiri mă împiedic de articole apărută pe această platformă.

Aici marele pontif este, evident dragă Lari, Vladimir Tismăneanu!

Nu o să mă ocup de el, în special, doar trebuie să remarc faptul că a avut amabilitatea să-mi răspundă. S-a ofuscat că i-am criticat atitudinea ca ipocrită şi a reuşit să baleteze cu graţie divergent de subiect. Are personajul ăsta un talent să amestece lucrurile, că de exemplu ce a scris Radu Călin Cristea în Observator Cultural a fost catalogat antisemit de Peter Manu, nu de el, eu îmi amintesc perfect de reacţia bolşevică de înfierare a lui RCC, inclusiv acuza de antisemitism.  Mare şmekerie să învârţi nişte vorbe!

Articolul scris de Gabriel Liiceanu privind degradarea limbajului public nu  a fost admis şi publicat pentru că l-am învinovăţit în principal pe preşedintele Traian Băsescu pentru acest lucru.

Dar mai interesant este să citeşti comentariile de pe forum. Nu spun că apar cumva comentarii injurioase, dar  şi articolele şi comentariile forumiştilor au ceva în comun: sunt de acelaşi fel, nu se admit polemici, dacă îndrăznesc, sunt admonestat de autor ori de forumişti. Parcă ne-am afla într-o biserică, se predică doar pentru credincioşii cărora trebuie să li se confirme credinţa, iar necredincioşii  care or fi, nu li se încearcă convertirea.

Am observat o abundenţă de comentarii de români plecaţi, scriu parcă să-şi confirme că au făcut bine lucrul ăsta, că au scăpat din cloaca numită România.

Alţii critică năravurile autohtone de parcă ei ar face parte dintr-o sectă exclusivă, de iniţiaţi care nu se amestecă cu vulgul, cu pulimea adică.

Probabil că păcatul originar al lipsei de dialog porneşte de la înfiinţarea Grupului de Dialog Social, văzut ca o elită care nu prea era dispusă la dialog, doar la comandă socială.

Singura dată când acest GDS a avut un rol pozitiv a fost când a obligat reunirea forţelor anti-PSD în 2003. Atunci s-a militat pentru alianţa DA, chiar dacă şi atunci era toxică, apud un ghedesist ajuns în politică, recte Cristian Preda.

Dialogul la noi apare ca nefiind pe picior de egalitate, e ca în fabula lui Grigore Alexandrescu:

Eu voi egalitate, dar nu pentru căţei!

Constat că acest lucru se întâmplă mai ales pe forumurile platformelor şi ziarelor on-line. Dacă îndrăzneşti să calci alături eşti scuipat, înjurat, şi cel mai des comparat negativ cu autorul polemizat. "Păi te compari tu cu ăla?" ţi se spune superior!

Asta porneşte de la un defect fundamental al intelectualilor români, toţi uită că de sub unghii le curge ţărâna, dacă nu la prima generaţie, măcar la a doua. Procentul intelectualilor, sau măcar orăşenilor cu tradiţii urbane este extrem de scăzut. Doar Petru Popescu, autorul lui Prins mi se lăuda că este bucureştean de opt generaţii, dar uite, avea rude la Drăgăşani, că m-a servit cu un rubiniu. 

Vor nu vor unii, societatea românească s-a diversificat, sunt mult mulţi intelectuali azi, comparaţi cu cei din 1938-39, ideea doar că unii sunt aleşi este profund greşită şi incorectă. 

Atitudinea sfidătoare faţă de majorităţi este perfect eronată. Românii au ales corect şi în 1996, când toţi ne văitam că Iliescu şi ai lui domină scena. S-a repetat şi în 2004 cu alegerea lui Băsescu, dar după aia au început să se strice lucrurile şi baricadele nu au mai fost clare.

Faptul că 7,4 milioane au votat să plece în 2012 i-a exasperat pe unii, care au şi mers cu pâra aia degradantă, de boierime de secol XVI-XVIII, care a adâncit fractura dintre cei mulţi şi cei care încă se cred aleşi şi care desfid mulţimile.

Dacă autiştii care scriu pe forumuri şi-ar destupa urechile ar fi mai bine pentru toată lumea, mai ales pentru actualele majorităţi, care pot ajunge minorităţi. 

Istoria recentă a demonstrat-o! 

Tristeţea servituţii

Aseară am stat până târziu să-l urmăresc pe Mircea Badea. Chiar dacă pentru unii este enervant, ticălos, nesimţit, etc., câteodată le nimereşte.

Şi ce face aseară Mircea Badea? Răspunde la ordinele patronului!

L-am mai văzut pe Badea şi pe celalaţi angajaţi comportându-se ruşinos şi executând ordinele lui Voiculescu. Şi de fiecare dată aceste comportamente apar penibile şi arată stânjeneală, la Mircea Badea se vede prin lipsa de vervă.

Pe cine l-a luat peste picior? Păi, primul luat la mişto a fost...Johannis. Neamţul l-a adormit, cică,  în timpul conferinţei de presă. Normal! Cum să aibă nemţul tupeul să răspundă la întrebarea unui jurnalist ce căuta Dan Voiculescu la întâlnirea USL: habar n-am!

Apoi intră în malaxorul miştocărelii triste a intrat Crin Antonescu. 

Badea cita dintr-o ştire de pe Hotnews, pe care, culmea, o citisem şi eu! Aceasta relata interviul luat de Ciutacu la Rotv şi de ce s-a luat Badea nici nu era citat exact din hotnews!

Antonescu era luat la rost pe motiv de atitudine anti-Băsescu. Antonescu a reamintit acestui post al PSD că nu el a semnat pactul de coabitare, ci primul ministru Victor Ponta! 

Dar ordinul voiculescian era pe motiv că liberalul Antonescu spunea că are interdicţie la Antena3 de vreo 3 luni.

Dacă ar fi fost altcineva, alt partid politic, etc. tot ce am spus aici rămâne valabil!

Este trist că un partid inexistent politic, actualul PC (nu se ştie dacă nu-şi va schimba numele în vitorul ami apropiat sau depărtat) supravieţuieşte politic doar pe influenţă media, Antena3 în primul rând. În 2012 Voiculescu i-a păcălit pe liberali, le-a cedat cel puţin 10% din locurile paralamentare, acum Ponta a acceptat din acelaşi motiv. 

PC - conservator? se mută fără reţinere de la stânga la dreapta funcţie de interesele patronului. 

Păcat este că jurnalişti de la Antena3, dintre care unii buni şi valabili sunt obligaţi să se supună unor astfel de ordine ale unui individ extrem de controversat cum este Dan Voiculescu.

Ziua mea la pub!

Am sărbătorit vârsta cu prietenii mei la Mansion Pub sau itreprindere, unde ne bem zilnic berea şi citim gsp şi facem evident..... politică!

Dragii mei, vă mulţumesc frumos pentru urările pe care mi le-aţi făcut!

La Mulţi Ani şi multă sănătate la toată lumea

Dr. Radu Vişinescu, dr. Iulian Ţecu şi dr. (ing)  Subsemnatul

Aceeaşi

Johannis schimbă stilul conferinţelor de presă

Hotărât lucru cu Johannis în Guvernul României şi în politica mare de la noi se schimbă modelul de susţinere conferinţelor de presă.

Sasul ăsta este un tip de altă structură, diferită complet de stilul lui Mitică de pe Dâmboviţa, pe Cibin se vorbeşte mult mai puţin!

Johannis este un geniu al comunicării, dar din spaţiul anglo saxon.

Şi conferinţa sa de presă a avut un climax!

A fost întrebat ce a căutat Dan Voiculescu la această întâlnire, Johannis a spus foarte scurt:

Habar n-am!

Curat lucru conferinţele de presă cu Johannis arată altfel!

Cam cum ar trebui să arate, adică!

P.S.
Nu-s doar eu fanul conferinţelor de presă ale lui Johannis, văd că şi Crin Antonescu este:

http://www.cotidianul.ro/antonescu-conferinta-lui-iohannis-de-manual-perfect-chirurgical-laparoscopic-nu-curge-sange-231841/

De azi nu mai pot spune: when I'm sixty four....de azi I'm sixty five!

Sfântul Haralambie

Chiar dacă feisbukul vă anunţă că pe 12 februarie voi face o vârstă rotundă, eu îi împlinesc azi!

Aşa era acu 65 de ani, funcţionarii nu-ţi treceau data naşterii, ci a anunţării naşterii la Sfatul Popular.

Azi este şi Sfântul Haralambie, mama îmi zicea că ar fi trebuit să mă numesc Harry, dar pentru voi am să rămân acelaşi Joe!

La toată lumea sănătate!

Ipocrizie, cât mai multă!

Faptul că mă informez de pe hotnews mă duce nolens volens spre o platformă de opinii, numită contributors.ro, care m-a mai dus şi spre ILD (în linie dreaptă). Ambele platforme au ca idee militantă dreapta, românescă sau de aiurea, promovată în special de Vladimir Tismăneanu.

Şi aşa mi-au picat ochii pe un articol, Comunism, antisemitism, negationism. Autorul vă daţi seama este chiar autorul menţionat mai sus. 

Un alt articol dedicat antisemitismului românesc este dedicat de Andrei Marga în Cotidianul,

http://www.cotidianul.ro/radacini-ale-antisemitismului-231257/.

Azi, când în România practic nu mai sunt evrei, antisemitismul este o temă a conspiraţionismului românesc. Dacă ceva merge prost la noi, ţapul ispăşitor erau evrei, mai nou comuniştii, şi mai actual ţiganii, pardon romii, că nu-i corect politic!

Cred că încă nu s-a estimat câte pierderi a provocat emigrarea în masă a evreilor, fără a mai vorbi de a germanilor. 

Tot se calculează cât ne-au jefuit turcii, austriecii, ruşii, în varianta ţaristă, în cantităţi de aur, etc. Cred că estimările astea cantitative ne-ar duce la rezultate şocante dacă am estima pierderile prin emigrare. Şi nu mai vorbim de ultima, formată din elita care pleacă pentru o viaţă mai bună  a tinerilor educaţi de azi.  

Toţi naţionaliştii de doi bani ar avea un şoc şi mai mare dacă ar converti asta în tone de aur!

Dar nu în problema asta tristă, care există, chiar dacă polemica pe această temă m-a îndepărtat de colegul meu din liceu şi bun prieten, azi în Canada!

În comentariile făcute de VT pe forumul articolului menţionat mai sus, acest insinuează caracterul antisemit al articolelor din Observator cultural, dedicate de Radu Călin Cristea activităţii lui Tismăneanu până la părăsirea României prin 1981, evident cu paşaport, nu trecând Dunărea înot spre Iugoslavia şi libertate! Şi descoperă că Volodia se comporta ca un activist ideologic. 

Mai aflu tot din forum că VT ar fi candidat pentru un post la Catedra de Materialism dialectic şi ştiinţific de la Construcţiile bucureştene. Se pare că a fost respins pe motiv de alogenie, de cunoscuta madam Clătici, tartora de partid  din vremea respectivă. 

De aici ipocrizia adâncă a lui Tismăneanu, care trebuie să confirme această candidatură.  

Pentru că, pentru a candida la un astfel de post trebuia să prezinţi o listă de lucrări în domeniu. Şi acestea dat fiind vorba de domeniul în discuţie, nu erau lucrări de cercetare matematică, de fizică, sau altceva, erau de ideologie comunistă! Un matematician ar fi fost obligat probabil să scrie la Gazeta Matematică şi un editorial ideologic, doar poate în ianuarie luna când se sărbătorea naşterea marelui Cârmaci şi a biroului 2! 

Dar un lucrător în domeniu ideologic cu d'astea se îndeletnicea, cu articole în care făcea obligatoriu genuflexiuni la marele Ceahlău la comunismului românesc. 

Şi nu-i nimic blamabil în asta, doar la douăzeci de ani...dacă nu eşti de stânga, cum zicea printre alţii şi Ţuţea.

Jenant este să te faci că plouă, că nu ai fi scris aşa ceva, să-l ataci pe Ianoşi care te cunoştea de mic şi ştia ce ţi-era în guşă în vremurile alea!

Oamenii evoluează şi nu-i nimic rău în asta.

Tismăneanu are evidente merite în lansarea politiologiei în România, în studiile privind comunismul românesc. Dar nu pentru asta este foarte contestat acum. 

Contestaţiile care i se aduc acum este lipsa lui de echidistanţă în actualitatea politică românească, isteria sa tipic bolşevică în a-i blama pe cei care nu-i împărtăşesc ataşamentele băsesciene.

Pe mulţi intelectuali mult mai prestigioşi decât VT îi roade contestarea atitudinilor lor, uitând că sunt criticaţi pentru înregimentarea jenantă cu unul din cei mai dezastruoşi politicieni români, demisul Traian Băsescu. 

Că tot o ţin precum Cato cel Bătrân, Băsescu trebuie demis!

Problema cu Klaus Johannis

Numirea lui Johannis la Interne îi creează o mare problemă lui Victor Ponta!

De ce?

Pentru că Johannis este un tip mare la stat, adică până acum Ponta era cel mai înalt membru al guvernului, este de cam 1,87 - 1,90 m.

Ei bine, Johannis se apropie de 2m!!!!

Deci vicele va fi mai mare la stat decât primul!

Pentru documentare vă prezint şi poza cu el la Congresul PNL!

Eu am doar 1,72 m aşa că diferenţa se vede!

Fuck the EU!

Asta-i vorba, n-o traduc!

Doar că eu fac foarte bine!

Doamna Nuland a venit în România şi nu a dat decât declaraţii foarte diplomatice.

Martorii lui Băsescu (din care exclud pe medicul care avea nevoie de o ştampilă de la un curvet public, care nu are apartenenţă politică, poate fi orice, rămâne doar mentalitatea de vătaf de portiţă!) trebuie să fie extrem de supăraţi!

De ce?

Pentru că toţi apropiaţii EVZ şi mai ales B1tv cu preşedintele demis, Băsescu au încercat să facă din Victoria Nuland un fel de paşă venit de la Ţarigradu' de tip nou adică Washington, care să le cânte pe propria lor melodie afonă de pedepsire a guvernării PDL:

Bun!

Iată că doamna Nuland, americancă cu responsabilităţi europene este şucărită de cecitatea Uniunii Europene în probleme Ucrainei.

Pentru că UE n-a fost în stare să tragă Ucraina în Europa, după cum confirm şi Euromaidanul, adică Piaţa Libertăţii din Kiev. Acolo unde Vitalii Kliciko se duce, nu să joace fotbal, ci să bată miliţieni, că a fost doar campion mondial la grea!

UE nu a prea ştiut să rezolve problema, iar Rusia a sărit să tragă la ei istoria care îi confirmă, prima Rusie, cu accent pe ultima silabă a fost cea kieveană. Acolo este leagănul statului rus, doar knezat, dar ce knezat, făcut praf de tătari, mongoli, who cares!

Păi sunt de acord cu doamna Nuland! 

Cum să pierzi Ucraina, când cam toţi ucrainenii vor în Europa fără vize!

Din acest punct de vedere fuck the EU!

Încolo şi noi, care suntem între cei fuckaţi trebuie să o contrazicem pe Nuland şi să tragem Ucraina în EU.

Să moară de oftică Putin!

Vorbe-n vânt

Acesta este titlul ultimului articol scris de Gabriel Liiceanu.

Mă tem că probabil şi vorbele mele sunt la fel!

De fapt de câtva timp asist..ăm la o mare şi tăioasă dezbatere care comandă înregimentarea sub steagurile unei facţiuni. Aceasta cuprinde pe cei 500 - 600 după numărători reînnoite!

Ce blamează aceştia? Linşajul public al unei ziariste, Andreea Pora de către Antena3.

Trebuie să recunosc că jurnaliştii acestui post de televiziune  au exagerat punând lupa pe această doamnă!

De vină a fost, după cum am spus, şi neglijenţa doamnei Pora într-o apariţie publică.

Doamna Pora este o susţinătoare îndârjită a lui Traian Băsescu. Da, este adevărat, dar faţă de alţi jurnalişti din specia jegoasă de năimiţi şi mercenari, Andrea Pora diferă fundamental! Pentru că are totuşi tăria de caracter să reacţioneze când cei citaţi sar  peste limita decenţei.

Am fost prezent la uitatul tv când infernalul Orcan, pripăşit de la ziarul Adevărul la B1tv s-a apucat să-şi pună întrebări privind ataşamentul lui Raed Arafat faţă de statul român, în care acesta profesează de ceva timp. Acest Orcan s-a întrebat dacă Arafat posedă certificat ORNISS, întrebare tipic jegos securistă, la care doamna Pora a reacţionat vehement!

Din acest punct de vedere reacţia jurnaliştilor care au semnat petiţia pare justificată.

Dar dacă privim mai atent, cum să dezaprobăm doar practicile Antenei3, când la postul B1tv, la care este invitată doamna Pora, lucrează mizerabilul plin de ifose, Radu Banciu, scuipă zilnic mizerii greţoase colonelul ...Turcescu şi sunt încă alţi ejusdem farinae, pripăşiţi chiar de la Antena3, cea în cauză?

Din acest motiv mulţi jurnalişti, intelectuali publici nu au dorit să se ralieze respectivei petiţii. Şi dintr-o dată aceştia au devenit nefrecventabili, umpluţi de acuze mizerabile pe forumuri dedicate.

Aceste atitudini i-au dus la exasperare pe anumiţi susţinători ai lui Băsescu, pentru că aici este buba!

Cum să te asociezi cu B1tv şi mai ales cu Evenimentul Zilei, cotidianul care nu mai naşte pui vii, dar este principala sursă de manipulări mizerabile şi minciuni împotriva celor care nu-l aprobă pe Traian Băsescu?

Din aceste motive Andrei Cornea, Andrei Pleşu şi mai ales acum Liiceanu combat şi bombănesc.

Sunt supăraţi foarte tare pe cei care nu mai sunt cu ei!

Mai răzbate şi exasperarea lui Liiceanu, că vorbele sale sunt în vânt, cum remarcă un forumist. Păi cum să nu fie în vânt, când priveşti lucrurile ignorând contribuţia toxică a lui Traian Băsescu în otrăvirea spaţiului public.

Domnul Pleşu combate la guvernanţi ignorând cinismul  celor care, sub aripa ocrotitoare a lui Băsescu au comis atentate împotriva propriului popor şi deocamdată scapă nepedepsiţi. Că de asta este justiţia română la un maxim, că-i pedepseşte cu precădere pe inamici politici ai preşedintelui aflat la finalul unei perioade dezastruoase, din păcate, pentru proprii cetăţeni, pe care-i reprezintă.

Cel mai comic este faptul că domnul Pleşu îşi întăreşte argumentele folosindu-l pe ....Goga, din jurnalul său din 1916. Ori Goga a fost un poet al  pătimirii româneşti în Ardeal, dar ca om politic a fost o catastrofă!

El învinuieşte şi face praf pe oameni politici care conduceau România în 1916, an decisiv în opţiunile politice ale României pentru viitor. Ori cei stigmatizaţi  sunt chiar făuritorii României Mari!

Să-l citezi pe Goga cel care a cauţionat mişcarea politică cea mai antidemocratică şi criminală a perioadei interbelice, legionarismul şi care a condus primul guvern cu atitudini antisemite de la sfârşitul anilor 30? Mai bine se abţinea!

Oare de ce nu citează pe celălalt corifeu politic român contemporan, sinistră jagardea politică, însă excelent memorialist, Ion Argetoianu?

Acesta se ocupa în vremea retragerii din Moldova cum să răstoarne guvernul Brătianu, când ameninţarea era dublă, din nord-est ruşii bolşevizaţi din sud-vest agresorii germani! Măcar ăsta s-a ocupat în 1921 să-i bage la pârnaie pe comuniştii abia înfiinţaţi, vă aduceţi aminte pe 9 mai 1921?

Ăsta este şi motivul de sărbătoresc azi Independenţa României pe 9 mai, d'aia!!!!

Şi de ceea am făcut excursul ăsta istoric!

Liiceanu şi-a găsit o susţinătoare tot pe Contributors, Adriana Gorga care-l încurajează să ne înveţe. De aşa învăţături aferim!

Dorin Tudoran poartă o polemică cu doamna Anca Cernea privind un articol despre un viral descendent dintr-un articol al lui Eliade, Piloţii orbi, care combătea la fel pe politicieni contemporani, dar de pe o linie extremistă şi antisemită (apud DT)!

Am remarcat din articolul doamnei Cernea două inadvertenţe, elogiind Europa Liberă îl numeşte pe Noel Bernard cetăţean israelian??? Păi este adevărat că familia i-a emigrat în Palestina, dar în 1940 au ajuns în Marea Britanie, unde a primit într-adevăr cetăţenia! Pe la sfârşitul anilor 30 nu exista statul Israel!

Se pare că madam Cernea face o confuzie, din anumite reţineri. Noel Bernard a fost conform legii evreieşti, austriac catolic după mamă, chiar dacă tatăl era evreu de unde şi numele evreiesc Bercovics! V-am zis şi bancul cu Bernard şi ciobanul care asculta Europa Liberă….Bernard era într-adevăr extren de popular printte români, pentru că ne informa, pentru că lua atitudine, inteligentă, echilibrată care i-a adus renumele!

Altă eroare, dacă nu prostie este despre comunism, că ar fi  continuat după Decembrie 1989. Nu comunismul a continuat, ci poate comuniştii!

Slavă domnului!