Decizie

Din cauza apariţiei unor comentarii anonime care au stârnit şi reacţia dezaprobatoare a unora dintre dumneavoastră am luat decizia să moderez comentariile înainte de a apare pe blog.

Asta nu este însă un motiv să nu vă exprimaţi opiniile, fie ele şi negative la opiniile mele. Însă doresc să fie critice ascuţite, dar nu atacuri la persoană.

Ştiu că reacţia viscerală a unuia din comentatori a fost despre turnătoria de care este acuzat Mircea Ionescu Quintus.

Am citit un comentariu scris de Nicolae Manolescu. El spune că nu ştie cum ar fi reacţionat dacă ar fi trăit la o vârstă matură presiunile securiste din  anii 50.

Şi exemplifică cu relatarea unuia din profesorii săi. Acesta spunea că a fost chemat la securitate să dea detalii despre Vladimir Străinu, critic şi activist politic ţărănist. 

Chemat la securitate a plecat hotărât să nu spună nimic defavorabil despre Străinu. Acolo a fost băgat într-o camera şi a aşteptat şi a aşteptat multe ore. Şi l-a apucat o frică îngrozitoare că era decis să spună orice despre Străinu. Întâmplarea a făcut să vină un securist care să-i spună să plece acasă! Şi aşa nu a mai fost nevoit să se predea fricii.

Pe de altă parte în Jurnalul Fericirii N. Steinhardt a fost chemat la securitate să dea relaţii ca martor în procesul Noica Pillat. Înainte de a pleca tatăl său, inginer de meserie l-a avertizat să fie curajos şi să nu spună nimic defavorabil celor în cauză. Vreau să fii un evreu curajos, nu unul fricos. Şi Steinhardt din martor a devenit acuzat.

Este foarte greu să dovedeşti curaj, în condiţiile teribile ale anilor 50. 

Aşa că este foarte dificil de judecat oamenii de atunci cu situaţia de acum. Acum când poţi debita cele mai descreierate acuzaţii fără însă a avea repercusiuni de orice natură. Este dificil un proces de calomnie.

Din acest motiv nu pot face o analiză obiectivă a unor situaţii de atunci! 

Nici eu nici alţii nu au moralitatea să o facă, doar dacă au suferit de pe urma unor fapte atât de josnice şi reprobabile.